Consilierii locali timișoreni au avut nevoie de mai mult de jumătate de oră și repetare, din motive tehnice, doar pentru a putea vota proiectul de hotărâre referitor la înființarea Unității Centrală de Achiziții, structura concepută de actuala conducere a primăriei sub forma unui SRL, pentru a realiza achizițiile publice ale municipalității, dar și pentru terți. Dar, pentru a ajunge la acel vot au discutat în contradictoriu de la ora 17.30 până în jurul orei 20.
Strigăte, luări de poziții contradictorii, discuții purtate de un consilier local peste altul, chiar unii peste alții, lecții de politică date din nou de viceprimarul Ruben Lațcău colegilor liberali și răspunsuri aspre ale președintelui de ședință, cel de-al doilea viceprimar, liberal, Cosmin Tabără, toate acestea au fost parte din circul care însoțește de o bună perioadă absolut orice ședință de plen a CLT. De această dată motivul disputei a fost înființarea unei noi structuri a primăriei, de fapt o societate comercială, care să se ocupe de achiziții centralizate pentru Municipiul Timișoara și instituțiile din subordinea Consiliului Local Timișoara, urmând ca, ulterior, și alte instituții și administrații publice să fie cooptate în acest parteneriat. Aceasta se va numi Unitate Centrală de Achiziții și, conform USR-iștilor, va face carieră în domeniul cumpărării de bunuri și produse pentru primăria timișoreană, dar și toți cei care vor dori acest lucru. Este un fel de SEAP, combinat cu Bursa de Mărfuri, o structură care ar fi promovată de Uniunea Europeană pentru a elimina risipa și posibilitatea de a se obține bani necuveniți din partea furnizorilor.
Astfel de entități au mai fost implementate cu succes în țări precum Austria, Italia, Portugalia, Finlanda sau Suedia. În perioada următoare, Guvernul României, printr-un proiect pilot derulat de Agenția Națională pentru Achiziții Publice, intenționează să înființeze trei UCA pilot în țară, care vor deservi autorități locale, prima fiind la Timișoara, urmând ca în următorii ani numărul acestora să ajungă la opt. Pentru a demonstra utilitatea și succesul unei astfel de UCA, în plenul CLT a fost prezentă și Dana Mitea, care lucrează în cadrul BBG – Agenția Austriacă Federală de Achiziții, cu peste 16 ani de experiență în achiziții publice,consultant al Agenției Naționale pentru Achiziții Publice în implementarea acestui proiect de înființare a Unităților Centrale de Achiziții la nivel național.
Ea a oferit tot felul de simulări legate de economiile pe care UCA le va aduce, iar conform acestora, economiile la bugetul local ar fi între 18 și 27 milioane de lei/anual. Dar, o astfel de UCA nu funcționează gratis, iar acest cost este estimat la circa 1,5 milioane lei în primul an de funcționare, ajungând până la circa 3 milioane lei, în al patrulea an de funcționare. În concluzie, UCA se va baza pe finanțarea asigurată de Consiliul Local Timișoara, sub formă de majorare a capitalului social.
Proiectul nu prea a convins majoritatea consilierilor, dar, până la urmă, majoritatea USR, coroborată cu votul ”conspiratului” Raul Ambruș, a reușit, după ore întregi de dispute colorate cu aprecieri și contre care mai de care, să treacă proiectul. Dar, până și votul pentru proiect a fost o adevărată ”durere a facerii”. Sistemul electronic de vot secret a dus la greutăți pentru unul dintre consilierii USR, care nu a reușit să voteze, dar a insistat să o facă cu orice preț. În concluzie, votul a fost reluat, special pentru a se putea aduna 14 voturi și nu 13, adică o jumătate de oră în plus pentru plen.
Important este că s-a votat, doar că acum proiectul se mută în etapa… juridică. Consilierul local Radu Țoancă a anunțat deja că miercuri va contesta în Contencios Administrativ proiectul, considerând că acesta este ilegal, pentru că, în conformitate cu legislația actuală, un ordonator principal de credite din România nu poate înființa un SRL, așa cum este Unitatea votată de plenul CLT.
Comentarii prin facebook