Aşa cum arată acum, Partidul Naţional Liberal îmi dă senzaţia unei turme de oi debusolate, bulversate, total zăpăcite. O turmă fără stăpân, cum s-ar zice în popor. Stăpânul, fiindcă totuşi există, adică ciobanul, stă singur în confortul dat de colibă, nu ştiu dacă beat tot timpul, dar e clar că nu-i pasă de turmă. Poate şi fiidncă ar avea o înţelegere cu haita de lupi din pădurea din apropiere, căreia îi plăteşte lunar un fel de tribut, constând în câteva oi. Aşa, pentru confortul lui, să nu-şi mai facă griji.
Măgarul pe care l-a adus ca să aibă grijă de turmă, al treilea din ultimii ani şi cel mai prost dintre toţi măgarii care au stat la turma asta, nu-şi cunoaşte oile şi pare mai mereu dezorientat. Cu haita e împăciuitor, iar când lupii vin să-şi ia birul şi cer mai mult decât la înţelegere, măgarul e de acord. Dar lui îi e bine, iarba e bună, de ce să-l mai intereseze oile? Başca, cică ar avea o înţelegere cu lupii, iar când nu o să mai fie la turmă, haita i-ar fi păstrat o poieniţă bogată în iarbă, în mijlocul pădurii.
Da, la turmă mai există şi câţiva dulăi. Dar şi aceştia mai mult latră şi nicicând nu muşcă. Eventual mai fugăresc câte un iepuraş. Când vin lupii, doar schelălăie. Nesocotind acordul, destul de des, lupii mai vin să ia câte o oaie, două… după pohtă. Câinii se întrec în lătrat, abia după ce lupii pleacă cu prada. Dintre câini cel mai mult iese în evidenţă, lătrând mai tot timpul, unul care poartă falnic la jujeu o fundiţă roşie. Ceilalţi câini, dar şi multe oi tot râd de el, mai ales că atunci când mimează un atac se împiedică în jujeu şi se loveşte singur la cap. Că doar râsul le-a mai rămas din falnica turmă de odinioară, de care şi lupii ştiau de frică.
Se spune că atunci când un berbec se aruncă în prăpastie, toate oile se duc după el. Aici, în rarele ieşiri din colibă, ciobanul, însoţit de măgar, se tot apropie de marginea prăpastiei. Cu toate că multe oi s-ar arunca după ei, în ultima periaodă sunt câteva care au început să behăie dezaprobator, conştientizând că, dacă mai stau mult cu actualii cioban şi măgar, ori ajung mâncate de lupi, ori pe fundul prăpastiei.
Sunt sigur că nu e greu de identificat personajele de mai sus, dar îmi fac datoria să le explic în câteva cuvinte. Ciobanul din colibă stă în realitate la Palatul Cotroceni, măgarul e un general în rezervă care, pe lângă salariul la stat. cumulează o frumoasă pensie specială, iar haita de lupi e PSD. Oile furate peste rând sunt aroganţele PSD, care n-a respectat vechiul protocol al rotativei, păstrând Ministerul Transporturilor, apoi refuzând nominalizarea lui Mircea Abrudean ca SGG, iar cireaşa de pe tort, vicepremierul Marian Neacşu pus să supervizeze ministerele PNL-iste. Şi, evident, câinele cu fundiţă care se loveşte singur e prim-vicepreşedintele PNL, Rareş Bogdan. Care, dorind să atace PSD pe motiv că Marian Neacşu a fost acceptat de PNL în funcţia de SGG, deşi avea o condamnare la activ, s-a lovit singur cu ciocanul în cap. Adică el admite că PSD făcea ce voia şi când şeful Guvernului era liberal, punând ca pază la premier un condamnat. Că doar, partid cu prinţipii serioase, PNL nu ar pune în guvern de bunăvoie puşcăriaşi sau puşcăriabili..
Comentarii prin facebook