Celebrul meci dintre Căsătoriți și Necăsătoriți a avut loc în acest weekend pe arena Electrica, într-o atmosferă de sărbătoare, așa cum îi stă bine unui adevărtat derby, care are origini încă din perioada interbelică.
Tradiția s-a ținut și în acest an, iar voia bună a fost prezentă pe tot parcursul programului. Organizatorii au ținut să facă mai multe surprize și jucătorilor, și celor din public, iar repriza a III-a, ținută într-un local celebru din Bastion a avut darul de a lega din nou, pentru totdeauna sufletele din cartierul Fabric.
După 7 ani în care au dominat derby-ul „ăia fericții”, scuze Necăsătoriții s-au recunoscut învinși de Căsătoriți, 2-5!
„Importantă a fost mișcarea și respectarea tradiției, orgoliile au rămas doar pe teren, noi în afară suntem vecini și prieteni buni unii cu alții”, ne-a spus Codruț Nicorici, unul din organizatori.
A ținut să participe la mișcare și consilierul județean Lorenzo Barabas, el fiind din Fabric, dar și viceprimarul Cosmin Tabără, dar și mai mulți jucători de la Ghiroda și Tricoul 1 Iunie.
Au fost premiați: Cel mai “tânăr jucator” 8 ani, Constantin Alexandru; “Pentru Întreaga Activitate Sportiva” – Baltă Ciprian și Iancovici Ioan; “Cel mai vârstnic jucator” ( 76 ani ) – Fântâneanu Nicolae (nea Titi), etc. În meciul de deschidere, între tineri și veterani scorul a fost… egal… 4-4!
Despre Cartierul Fabric
Fabricul și-a început existența în 1718, când o parte din populația româno-sârbă din cartierul Palanca Mare s-a mutat aici pentru a respecta cerințele militare de reconstrucție a noii cetăți. Fabricul a fost recunoscut pentru manufacturile sale, bresle și meșteșugari, aici înființându-se în 1718 prima Fabrică de Bere, care mai există și azi. Râul Bega avea numeroase ramificații de mici canale navigabile care împânzeau Fabricul, erau pline de mori și poduri. Acestea au facilitat transportul mărfurilor direct pe Canalul Bega și au permis apariția unei industrii puternice și variate. Au înflorit breslele cizmarilor, păpucarilor, șelarilor, cojocarilor, dogarilor, pescarilor, ale brutarilor, măcelarilor, peruchierilor și croitorilor. Până în 1880 existau aici opt mori cu nume de sfinți, mori care măcinau anual peste 2500 de tone de grâu. În 1876 a fost construită gara din Fabric (actuala Gară de Est).
Fabricul era împărțit pe etnii, românii locuiau în Vlasca Mare, rascienii, sârbii, erau în Fabricul Vechi, iar nemții în Fabricul German. În 1753 ajung și țiganii, numiți „bănățenii noi” care ocupau cartierul „Lumea Nouă”, în zona Gării de Est. În Fabric lucrau de asemenea italieni, francezi și spanioli, care se ocupau cu comercializarea orezului, mătăsii și vinului. În Belle Époque s-au stabilit aici greci, armeni, evrei și cehi.
Piața Traian (care în trecut s-a numit Kossuth ter și Hauptplatz) a fost proiectată de inginerii militari în 1740 în centrul Fabricului Vechi și este o replică mai mică a Pieței Unirii. Ea găzduia piața zilnică și târgurile săptămânale.
Comentarii prin facebook