”Sărutul” conceput de Florin Cobuz în cadrul unui atelier artistic, după celebra operă a lui Constantin Brâncuși, jumătate realizată cu ajutorul unui robot și jumătate prin contribuția timișorenilor, se apropie de forma sa finală. Cei dornici au fost invitați în cadrul atelierului să contribuie cu efortul lor, cu imaginația proprie, punând câte un băț colorat la jumătatea deja realizată.
Ideea a fost lansată chiar înaintea deschiderii expoziției Brâncuși la Muzeul Național de Artă Timișoara.
„Eu, împreună cu Silviu Constantin, am decis să invităm oamenii să își exprime creativitatea într-o galerie de artă. De obicei, într-o galerie doar te duci să te uiți. În galeria noastră puteai să vii să contribui într-o structură colaborativă. Am ales Sărutul lui Brâncuși și datorită dualității dintre cele două busturi. Unul, pe care l-am făcut în atelier, cu ajutorul unui robot, iar celălalt, făcut integral de public, din mai mult de 2.000 și ceva de bețe, pe care, o mare parte dintre ele, le-au personalizat vizitatorii exact așa cum au putut. Nu am impus niciun fel de limite, creativitatea a putut să și-o exprime fiecare în felul lui. Asta cred că este cel mai important pentru demersul nostru, oamenii să realizeze că și ei pot să realizeze artă atât timp cât pun mâna și chiar o fac”, a declarat arhitectul Florin Corbuz.
Alături de el s-a aflat și artistul Silviu Constantin.
„De ce am ales chiar sculptura aceasta? Pentru că este considerată prima operă modernă de sculptură a secolului XX. A fost prima variantă pe care, mai apoi, Brâncuși a replicat-o. Cumva, Brâncuși din trecut dă mâna cu Brâncuși din prezent, care suntem noi, oamenii”, a adăugat și Silviu Constantin.
Prin acest proiect s-a încercat aducerea artei în rândul membrilor comunității, în așa fel încât să ajungă la toți, nu doar la cei care au cunoștințe aprofundate de artă, a spus și Alin Nica.
„Brâncuși este punctul culminant al programului Timișoara Capitală Europeană a Culturii. Ceea ce am încercat să facem prin acele evenimente de anvergură, de masă, cu impact major în comunitate, a fost să facem din cultură un mod de viață de zi cu zi, nu doar pentru elevii de la Arte sau cei inițiați în artă muzicală, ci pentru fiecare locuitor al Timișoarei. Ca să ajungem să facem chestiunea aceasta, a trebuit să găsim modalități de a aduce cultura pe înțelesul tuturor. Proiectul pe care îl avem aici este un exemplu despre cum putem să atragem oamenii în cultură. Astfel am putut să vedem ce mai reprezintă, peste ani, opera lui Brâncuși în realitatea zilelor noastre. Sărutul poate foarte bine să însemne unitatea unei națiuni, poate foarte bine să însemne sentimentul de apropiere dintre doi oameni, poate să însemne dragoste, dar poate să însemne orice sentiment îți trezește sculptura atunci când o primești neobturat, când dai frâu liber imaginației, când te deschizi față de tine însuți și de cei din jur. Asta este arta, posibilitatea ca artistul să îți transmită un sentiment, o emoție, o însemnătate, un sens”, a declarat Alin Nica, șeful CJT.
Comentarii prin facebook