Ministerul Dezvoltării a pus marți noapte în dezbatere publică proiectul de lege privind reforma administrației centrale și locale. Acesta vizează în principal tăierea a 10% din cheltuielile de personal prin concedieri, reduceri de sporuri sau reorganizare. Proiectul vizează instituțiile birocratice: ministere, primării și prefecturi. Funcționarii vor putea lucra part-time. Scade numărul de polițiști locali.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că vrea să își asume răspunderea în fața parlamentului, ceea ce înseamnă că se va confrunta, probabil, cu o moțiune de cenzură din partea opoziției.
Principalele prevederi din proiect:
– Scădere cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația publică centrală (ministere și instituții subordonate), fără să fie afectate salariile de bază ale angajaților, prin reorganizarea instituțională, reducerea de sporuri sau tăieri de posturi.
– Reducere cu 10% a posturilor ocupate din primării și consilii județene.
– Procedura de reorganizare a autorităților și instituțiilor se definitivează în termen de maximum 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Ordonatorii principali de credite ai autorităților și instituțiilor demarează, în termen de cel mult 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, procedura de reorganizare.
– Proiectul de lege propune reducerea cu unu a numărului de consilieri personali de la cabinetul demnitarului de la nivelul administrației publice centrale și reducerea numărului de consilieri de la nivelul administrației publice locale în funcție de numărul de locuitori ai fiecărei unități administrativ-teritoriale.
– Se reducere numărul maxim de posturi cu 25% în prefecturi
– Se propune reducerea numărului de membrii ai consiliului de administrație pentru Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, precum și pentru Agenția Națională pentru Locuințe.
– Posibilitatea ca funcționarii publici definitivi numiți în funcții publice în baza unui raport de serviciu cu timp parțial să poată exercita un alt raport de serviciu cu timp parțial în cadrul unei alte autorități a administrației publice locale sau instituții publice subordonate, după caz, în măsura în care atribuțiile și condițiile de ocupare prevăzute în fișele de post aferente celor două funcții publice sunt similare.
– Pentru lucrările realizate legal, adică cele cu autorizație de construire, valoarea de impozitare va fi calculată pe baza informațiilor specifice din documentele oficiale, cum ar fi anexa din cererea pentru emiterea autorizației și proiectul anexat acesteia. Practic, se asigură că impozitul se stabilește în funcție de date concrete și oficiale, pentru a evita interpretări sau estimări neclare.
– Se reglementează situația construcțiilor realizate fără autorizație de construire, exceptând cele edificate înainte de 1 august 2001. În aceste cazuri, valoarea de impozitare va fi calculată în funcție de suprafața clădirii executate.
– Se introduce o majorare de 100% a impozitului pentru o perioadă de 5 ani, începând cu anul următor constatării neregulii, adică a construcției făcute fără autorizație. Aceasta măsură are ca scop descurajarea construcțiilor ilegale și creșterea veniturilor la bugetul local, penalizând astfel aceste activități.
– Proprietarii vor avea obligația să declare toate clădirile, inclusiv cele construite fără autorizație sau cu nerespectarea acesteia, pentru stabilirea impozitului. Nedeclararea duce la majorări succesive ale impozitului cu 30% pentru fiecare perioadă de întârziere de 6 luni.
– Autoritățile administrației publice locale vor putea efectua inspecții pe teren și prin imagini satelitare, drone și alte tehnologii pentru identificarea clădirilor fără autorizație sau nedeclarate.
– Se adaugă reguli privind majorarea cuantumului amenzilor contravenționale în cazul neachitării lor la termenele inițiale: o majorare de 30% dacă amenda nu este plătită în 3 luni după termenul stabilit și o altă majorare de 30% dacă neachitarea continuă după 6 luni.
– Se permite organelor fiscale locale cesionarea creanțelor fiscale rezultate din neachitarea amenzilor către executori judecătorești sau operatori specializați, pentru recuperarea sumelor, inclusiv cu adăugarea unor cheltuieli și profit, iar detaliile cesiunii trebuie consemnate într-un contract.
– Se redimensionează numărul de polițiști locali, în funcție de dinamica socială, respectiv de situația demografică a unităților administrativ teritoriale. Astfel, punctul 3 din Anexa 1 se modifică și se completează pentru poliția locală astfel:
a) un post pentru fiecare 1.200 de locuitori pentru comune, oraşe, municipii, şi sectoare ale municipiului Bucureşti;
b) un post pentru fiecare 6.500 de locuitori pentru judeţe, respectiv municipiul Bucureşti;
c) unităţile administrativ-teritoriale cu numărul locuitorilor mai mic de 4.500 nu pot înființa poliție locală decât dacă cheltuielile secțiunii de funcționare sunt asigurate integral din venituri proprii. În acest caz numărul este de maxim 3 polițiști locali.
– În ceea ce privește legislația din domeniul jocurilor de noroc, modificarea propusă consacră rolul activ al autorităților administrației publice locale în reglementarea și controlul desfășurării jocurilor de noroc pe teritoriul propriu, prin instituirea unei obligații clare pentru operatori de a solicita în prealabil acordul acestora, respectiv eliberarea unei autorizații anuale de funcționare eliberată de autoritățile administrației publice locale pe raza cărora își desfășoară activitatea. În exercitarea acestei competențe, autoritățile locale vor putea aproba sau respinge solicitările în funcție de prioritățile de dezvoltare locală, planificarea urbană, protecția ordinii publice și a sănătății comunității.
– Localitățile rurale care au instalate și utilizează sisteme tehnice de supraveghere video, autoritățile administrației publice locale nu mai au obligația de a asigura personal de pază.
Comentarii prin facebook