În dese rânduri, chiar zilele trecute, observam prin unele sate timișene iluminatul stradal pornit în amiaza mare, deși vedeai bine la mulți metri înainte și la fel de mulți înapoi. În administrația locală bani nu prea erau nici pentru salarii, dar zeci de corpuri de iluminat cu gaz sau led arătau prostie sau abundență. Atunci apăreau explicațiile savante. Că noi nu știm de ce e așa și de ce nu e nicio neregulă în asta. Nimeni nu stă cu degetul pe buton să pornească jucăria, acolo undeva sunt senzori, iar dacă e mai umbră în respectiva locație din considerente meteorologice, păi atunci clar că acel contact se închide prin senzor și iluminatul devine funcțional și când trebuie, și când nu trebuie. Te poți duce la culcare cu gândul că totul e OK ca ziua să ardă becurile pe stradă, primăria să plătească curentul și nimeni să nu poată interveni în această ecuație, fiindcă „e normal să fie așa”.
Editorial de Eugen Sasu
Apoi văd în plină lună august pe străzi din Blașcovici, Timișoara, becurile aprinse în mijlocul zile. Nu era înnorat, ba te coceai sub soare de atâta căldură urcată până la aproape 40 de grade Celsius. Ce-o mai fi? Nu mai e vorba de senzor, căci pe lumina aia nu putea declanșa numai dacă era defect. Dar defect e astăzi, e și mâine, și poimâine, nimeni de la furnizor, de la gestionarul rețelei nu vede asta? Nu e vorba de o pană de curent precum cea din Lipovei, să propună city-managerul legi de sancționare a furnizorului, căci curentul e furnizat, e în exces chiar. Cine plătește curentul consumat? Cei de la primărie din leafa lor, contractorul serviciului de iluminat public? Cred că vom plăti la grămadă, ca și cum totul ar funcționa normal, doar că e mai scump.
Vor zice alții că asta e o fărâmă de kilowatt ce s-a pierdut acolo. Și că Timișoara are probleme mult mai mari decât chichița asta. Poate, dar de ce să meargă așa? Să se regleze senzorul, să fie schimbat senzorul, să fie schimbat șeful de serviciu din firma responsabilă, apoi cel din Primăria Timișoara și la un moment dat, când lumea ar fi deranjată și de lucruri aparent minore, să fie schimbat și primarul pentru așa ceva. Nu se poate să te exhibiționezi tot anul la Ora Pământului, să promovezi ecologie în astfel de momente, iar apoi să ne doară în fund de o risipă. De ce să mai stingem lumina în apartamente de Ora Pământului, că învățăm de la administratorii noștri locali că nu moare nimeni dacă arde iluminatul pe străzi întregi în mijlocul zilei?
La urma urmelor, primarul Nicolae Robu a zis el ceva în urmă cu un an: „Putem să sărbătorim Ora Pământului și nepedepsindu-ne stând pe întuneric… Nu are sens să ne creăm disconfort, noi protejăm pământul altfel”, spunea Nicolae Robu, invitându-și vecinii, familia, colegii să folosească mai mult resursele regenerabile de energie și să încerce să își schimbe obiceiurile de consum. Gata, dom’le primar, cu ajutorul gestionarului rețelei de iluminat stradal mi-am schimbat obiceiul de consum: văd și ziua cu lumină de la stâlp.
Comentarii prin facebook