Băsescu prorocește că PSD e praf și nici nu se mai recuperează degrabă. Să-i fie gura aurită, dacă n-o fi fost plină de whiskey. Suntem oameni și păcătuim, dar niciodată nu am votat cu PSD-ul. Cum n-am votat nici cu PRM-ul, PUNR-ul, dar n-am pus ștampila nici pe UDMR, ALDE, Pro România, UNPR sau alte partide apărute pe buletinul de vot. Uite, ai lui Cătălin Ivan au zis și ei ca ai lui Ponta, că ei sunt social-democrația modernă în România, dar făcându-ți poză lângă PSD, n-ai cum să nu fii modern, din orice unghi ți-ar face cineva poza. Vine înapoi Tudose, e curtat Grindeanu, nemaipomenit, ce lovituri de imagine! Să fim serioși. Oamenii ăștia poate au fost mai decenți ca Dragnea, de acord, dar până la altă comandă tot din palma ayatolahului au mâncat.
Mă nelinștește că, deși n-am votat vreodată cu ei, îmi omor o grămadă din timp comentând, ghicind ce vor să facă, temându-mă de ce le-ar trece lor prin cap, minunând-mă pe cine au la conducere sau de cine ar vrea să vină fruntea partidului. Asta e treaba mea? Firește că nu e treaba mea și uite că mi-am pierdut trei ani din viață ca și cum aș fi dormit în junglă și orice foșnit de vegetație mă ducea cu gândul la o anaconda, la vreun jaguar sau măcar la vreun porc mistreț care să-mi distrugă bioritmul. Ca non-pesedist pot zice că sunt nervos că-mi face altcineva programul, în loc să trăiesc într-o țară liniștită, dar vă imaginați ce degringoladă o fi printre pensionarii PSD? Cum de a fost bună până mai ieri Viorica și n-a fost bun Tudose, iar acum e bun Tudose și nu mai e bună Viorica. Suicid nu alta.
Te uiți seara la posturile de știri și observi că nu numai tu ești dereglat, că și alții stau să vadă ce se întâmplă la PSD de parcă le-ar fi frică de cutremure, cum DNA îi aduce la audieri ca pe frații Cămătaru pentru fapte cam de același fel. De ce nu pot să-și facă ei organizarea cum le trece prin cap, să candideze frumos la anul, să câștige cât or reuși să atragă popor la urne pentru ei, să facă guvern sau să stea în opoziție și apoi vine alt mandat, și alt mandat și tot așa, cum e normal în democrație? Nu, la noi e altfel. Trebuie să dorm cu lanterna și baioneta sub pernă, ca nu cumva să te ia „democrația PSD” pe nepregătite tocmai în mijlocul nopții. Gata, nu mai vreau să-mi duc viața frecându-mi mintea după cum își trag pesediștii beșinile ideologice și planurile de golit bugetele și pușcăriile, să le interpretez gesturile politice și să ghicesc care e la „amorțeală” și care e cu bătaie lungă.
Au ajuns trei ani acum cu Dragnea, plus alții înainte din vremea USL, apoi cei din alianțele cu PDL-ul și de când Ion Iliescu ne ocupa toată viața. Democrația se poate duce și altfel. Nu coborând complet garda jos, dar nici să devenim cu toții isterici sub presiunea unor politicieni atât de „originali” că aproape nu au nicio trăsătură comună cu cei din democrațiile consacrate. Nu o spun din complezență sau din corectitudine politică, dar în mod clar ne trebuie o social-democrație modernă, iar în absența unui PSD reformat, a Pro România altfel decât PSD-ul, cu siguranță că ne vom trezi cu vreun USR că va ocupa acest gol. N-ar fi nicio problemă, doar să fie o alternativă la PNL, la ceea ce numim astăzi atât de frivol „dreapta” politică românească. Până atunci însă, Klaus Iohannis le-a spus liberalilor cum stă treaba pentru la anul: adversarii voștri nu sunt cei de la USR, ci PSD-ul, avertisment ce n-a fost băgat la cap nici de unii, nici de ăialalți.
Nu credeți că ar fi nevoie de o opoziție la PNL? Nu imediat, nu la anul, nu PSD-ul. Poate că liberalii n-ar face ce-au făcut pesediștii, fie și suflând în iaurt, dar uitați-vă la Timișoara. Cum ar fi ca Nicolae Robu să știe că pe veci va fi reales primar, fără o alternativă, fără teama că greșelile de azi le va plăti mâine?
Comentarii prin facebook