O expertiză tehnică privind lucrările efectuate la lărgirea drumului care leagă Timişoara de descărcarea pe autostradă de la Giarmata arată o mare anomalie. Respectiv, Consiliul Judeţean a plătit o sumă mult mai mare decât lucrările efectuate de firma Tehnocer, cea căreia i s-a reziliat contractul. Acum nicio firmă nu se mai înghesuie să vină să liciteze pentru banii rămaşi. Ceea ce înseamnă pierderea banilor europeni alocaţi proiectului.
Şantierul abandonat a drumului Dumbrăviţa – Giarmata va rămâne mult timp în această situaţie, care devine tot mai dramatică şi fără ieşire. De menţionat, din start, că drumul dintre Timişoara şi Giarmata, în lungime totală de 10,250 km, a fost spart de la început în două tronsoane, dar s-a licitat împreună. Un tronson este la Dumbrăviţa de 3,075 km unde nu s-a lucrat absolut deloc, iar altul, de 7,175 km, între Socar şi conexiuanea la autostradă. Întreaga lucare a fost adjudecată de Tehnocer, firmă abonată la lucrările publice ale administraţiei judeţene, încă de la începutul anilor 2000. Contractul de execuţie a fost semant în 2019, suma totală fiind 80,34 milioane de lei, dintre care 66,48 din fonduri europene.
Pe data de 19 ianuarie a.c. preşedintele CJ Timiş, Alin Nica, reziliază însă contractul cu Tehnocer, motivul fiind lipsa unor garanţii bancare. În mod paradoxal însă, din toată afacerea a câştigat doar firma în cauză, patronată de controversatul Florin Măran, care are condamnare de trei ani de închisoare pentru evaziune fiscală şi constituire de grup infracţional organizat. Şi asta fiindcă Tehnocer a primit de la Consiliul Judeţean o sumă mult mai mare decât lucrările efectuate. Cine o spune?
Chiar o expertiză tehnică angajată tot de Consiliul Judeţean! Pe scurt, o expertiză comandată de CJ Timiş descoperă că instituţia în cauză a virat mai mulţi bani decât trebuia firmei Tehnocer. Se pare că dorinţa lui Alin Nica de-a rezilia contractul fără fie dat în judecată, a fost aşa de mare că şi-a dat un autogol mai spectaculos decât al lui Bănel Niculiţă pe Santiago Bernabeu.
În această situaţie, nicio firmă nu mai vrea să vină să preia lucrările rămase, banii fiind mult mai puţini. CJ Timiş s-ar putea îndrepta acum împotriva Tehnocer pentru a-şi recupera banii, dar asta înseamnă un proces extrem de lung şi anevoios. Şi cu final incert. De menţionat că, dacă iniţial întreaga lucrare trebuia terminată în toamna acestui an, ulterior s-a stabilit ca termen limită data de 30 octombrie 2023, termen aproape imposibil de îndeplinit. Ce înseamnă acest lucru? Pierderea banilor europeni obţinuţi pentru acest proiect demarat în urmă cu şase ani.
Comentarii prin facebook