Pe data de 3 august, începând cu anul 1999, se sărbătoreşte Ziua Timişoarei. Ea semnifică intrarea, pe 3 august 1919, a unui batalion al Armatei Române în oraş. Administraţia română se instalase deja în Banat pe 28 iulie, defilarea trupelor având mai degrabă o valoare e simbol.
În anul 1999, prin Hotărârea Consiliului Local nr. 217 a fost stabilită data de 3 august ca fiind Ziua Timișoarei. Cu 80 de ani înainte de acea decizie, pe 3 august 1919, un batalion al Armatei Române condus de colonelul Virgil Economu intra în Timişoara și consfințea astfel întregirea României cu o mare parte a Banatului.
Cronicile acelor vremuri arată că, pe 3 august 1919, la porțile orașului, ajunseseră să întâmpine oastea română aproape 100.000 de români veniți din toate părțile Banatului. 900 de tineri călare întâmpină oastea română pe acordul „Răsunetului” lui Andrei Mureșanu, actual imn al României. În oraș, Economu este așteptat de proaspătul prefect Aurel Cosma, numit în funcţie pe 28 iulie, zi în care a fost instaurată administraţia română într-o parte a Banatului, incluzând Timişoara.
Cu o zi înainte, pe 27 iulie trupele sârbe care ocupaseră timp de opt luni întregul Banat părăseau Timișoara. Avocat și om politic, Cosma fost un mare apărător al drepturilor românilor din Banat, fiind participant la Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.
„Veacuri de-a rândul am avut bucurii puţine, supărări multe, după cum arată istoria. Acum, fraţii noştri, aţi venit în leagănul românilor, vărsând sânge pentru noi, care am gemut sub stăpânire străină.”, este salutul de bună-venire al lui Cosma.
Instaurarea administraţiei române într-o parte a Banatului a venit după o perioada extrem de tulbure ce a urmat Marelui Răzoi şi dizolvării Imperiului Austro-Ungar. Cu opt luni înainte, la mijlocul lunii noiembrie 1918, trupele sârbeşti ocupau Timişoara, anexând întregul Banat la Regatul Serbiei, Croaților și Slovenilor (numit mai târziu Iugoslavia). Şi nu a fost o perioadă foarte fastă pentru românii din Banat.
Au urmat negocieri foarte aprinse între români şi sârbi, pentru ca într-un final o comisie teritorială să marcheze o linie de demarcaţie care porneşte de la gurile Mureşului şi în linie diagonală ajunge la Dunăre lângă Baziaş. În cadrul Conferinţei de Pace de la Paris, în 22 iunie 1919, se decide divizarea Banatului, conform demarcaţiei de mai sus.
În aceeaşi perioadă tulbure, pe 31 octombrie 1918, în cadrul unei adunări, Otto Roth, membru în conducerea Partidului Social Democrat din Ungaria și ofiţerul Albert Bartha, șeful Statului Major al Comandamentului Militar Timișoara, au proclamat Republic Bănăţeană. A fost o mişcare susţinută însă de Budapesta şi a căzut repede fără a avea sprijin popular, în a afara unei părţi a populaţiei maghiare.
Program manifestări
În Timişoara continuă şi evenimentele dedicate zilei oraşului.
Ora 9:00 Piața Petru Maior, la monumentul lui Virgil Economu – ceremonial militar și religios, depuneri de coroane
Ora 11:00 Piața Unirii, în fața Muzeului de Artă – ceremonial militar și religios, alocuțiuni, defilarea detașamentului de onoare
Ora 11:30 Concert de fanfară-muzică militară a Brigăzii 18 Cercetare Supreaveghere “Decebal”
Ora 13:00 Sala Filarmonicii Banatul – Ședința festivă a Consiliului Local al Municipiului Timișoara, dedicată Zilei Orașului.
În cadrul ședinței va fi decernat titlul de Cetățean de onoare al Municipiului Timișoara următoarelor personalități:
Teodor Stanca – fost deținut politic, lider al mișcărilor de protest studențești din Timișoara din 1956 împotriva invaziei sovietice în Ungaria;
Petru Mirciov – exponent al vieții civice timișorene, fost deportat în Bărăgan;
Cornelia Fiat – exponentă a vieții civice timișorene, fostă deportată în Bărăgan;
Ignaț Iosif Fischer – personalitate civică și culturală timișoreană de etnie germană, fost deportat în URSS;
Iosif Rotariu – personalitate a fotbalului românesc și timișorean;
Silviu Oravitzan – artist bănățean de renume internațional.
Cu toţii au confirmat prezenţa la eveniment
De la ora 20.00, în Parcul Rozelor vor concerta, Ansamblul Timișul & Traian Jurchela, Pera Todorovici, Doriana Talpeș, Bela Todor, Renate Binkitsch, Ovidiu Lipan Țăndărică & Fanfara din 10 Prăjini & Balcano. Invitatul special al serii este KALUSH ORCHESTRA din Ucraina, câștigătorul EUROVISION 2022. Aflați în turneu în Europa și în America, KALUSH ORCHESTRA cântă pentru prima dată în România.
Comentarii prin facebook