„Du-te la un psiholog, la un psihiatru! Fac eu ceva umed pe ce spui tu, cu imunitate, cu… Ești chiar o nulitate pentru mine. Scopul acestui mesaj este să nu te pună cineva să mai vii la masa mea, unde suntem, în grupuri, cu cine vei fi, că te pocnesc în public. Îmi folosesc imunitatea, dar ți-o dau, știi cum ți-o dau? Îți spun, ai să o iei de temelie! Poți să-i dai mesajul ăsta cui vrei, și lui George, și lui Claudiu (…) Eu v-am pus pe lista aia, în casă la Anișoara, pentru că am văzut că dai și tu 500 de euro”. Nu am citat dintr-o ceartă între interlopii Gică Barosanu şi Fane Malacu.
Nu, limbajul de smardoi aparţine unui “distins” ales al poporului român, deputatul AUR Dumitru Viorel Focșa, adresanta fiind colega sa de partid, senatoarea Evdochia Aelenei. (În urma acestor cuvinte, senatoarea a demisionat, zilele trecute, din AUR.) Poate n-aţi înţeles, dar acest individ, care se adresează în această manieră unei femei, nu contează că e senatoare, e femeie, are familie, probabil şi copii, a fost ales de oameni, votează legi în parlament, are o cohortă de angajaţi în biroul său de deputat. Şi poate mai trebuie spus aici, că în acest scandal liderul AUR George Simion i-a ţinut partea deputatului. Este doar o ultimă mostră din discursul tot mai violent pe care îl regăsim la membrii acestei formaţiuni. Şi asta pe fondul unei recrudescenţe a extremismului şi a violenţei şi nu doar la nivel de limbaj.
În mod cert, România este condusă execrabil, într-un moment de mare criză în care e nevoie de o mult mai multă seriozitate şi o mai mare asumare. Incompetenţa crasă, clientelismul politic, lichelismul se manifestă plenar de la vârful statului până la ultima instituţie deconcentrată. Şi nu e nimic nou sub soare, combinaţia letală, criză plus guvernare tembelă, determină dezvoltarea partidelor extremiste şi o mai mare aderenţă la un astfel de discurs.
Mişcarea Legionară, de la care îşi iau lumină cei din AUR, a câştigat mulţi susţinători, mai ales în rândul tinerilor, nu doar din cauza extremismului şi a antisemitismului manifestate, dar şi pe fondul corupţiei din politică. Fiindcă să fim serioşi, perioada interbelică nu a fost una idilică, în care virtutea să stea la masa guvernelor. Şi acum, pe fondul crizei economice, morale şi sociale, la pachet cu o guvernare submediocră, pericolul alunecării spre extremism este tot mai mare. Nici măcar oamenii care au căzut în plasa acestui discurs nu ar trebui foarte mult blamaţi, sărăcia şi lipsa de speranţă au astfel de efecte nocive. Sigur, la unii poate li s-a blocat telecomanda TV-ului pe RTV. Aşa cum şi mulţi ruşi, captivi ai propagandei putiniste, chiar cred că în Ucraina este o operaţiune de denazificare. Fiindcă şi informaţia corectă are rolul ei.
În paralel cu ofensiva populismului naţionalist asistăm în aceste zile şi la constituirea unui deloc de neglijat pol politic sub umbrela AUR. „Am găsit soluţii la problemele ţării”, ne asigura, în urmă cu două zile, fostul deputat şi preşedinte ALDE Timiş, Marian Cucşa, după o întâlnire organizată la parlament de AUR cu tot felul de „profesionişti” şi politicieni reşapaţi şi oportunişti, legaţi între ei de „patriotism” şi antieuropenism. Şi nu a fost prima de acest gen. Ca o remarcă ironică, la această adunare pestriţă, Mugur Mihăescu „Garcea” a stat lângă fostul miliţian Dumitru Coarnă, deputat exclus din PSD, după ce s-a dus să depună omagii la Ambasada Rusiei, în plină invazie în Ucraina.
Sigur, numai la “soluţii” nu te poţi aştepta din această zonă sulfuroasă. Fiindcă maimuţărirea simbolisticii legionare şi acţiunile de tip batalioane de asalt naziste nu reprezintă “soluţii”. Copierea jalnică a lui Zelea Codreanu, de la îmbrăcăminte până la nuntă, nu e “soluţie”. George Simion este doar o paiaţă scoasă la înaintare de “ideologii” Sorin Lavric şi Claudiu Târziu, pe motiv că ar avea charismă, şi nu prea înţeleg de ce. Fiindcă, totuşi, să compari charisma “modelului” Codreanu (să ne înţelegem, un criminal!) cu a lui Simion, este ca şi cum ai compara-o pe Monica Belucci cu Diana Şoşoacă. La aspect mă refer.
Ce “soluţii” am mai văzut la AUR? Asalturile asupra Parlamentului şi a Primăriei Timişoara? Îmbrâncelile din parlament? “Viktorbanismul”? Retorica antieuropeană? Şi, nu în ultimă instanţă, limbajul precum cel de la începutul acestor rânduri la adresa “dizidenţilor” din partid. Printre “soluţiile” legionarilor se număra asasinatul politic, pe care l-au inventat şi l-au dus la cote foarte înalte.. (Codreanu şi-a început această “activitate” la doar 24 de ani, împuşcând un prefect chiar în incinta unui tribunal.) AUR şi taraba naţional-socialistă n-a ajuns aici, dar există un pericol mult mai perfid, de-a “asasina” şi micile speranţe pe care le mai avem. Repet, pe fondul unei guvernări eşuate.
Comentarii prin facebook