Fostul ministru de Finanţe Marcel Boloş (PNL) afirmă că l-a anunţat de ”cel puţin şase ori” pe premierul Marcel Ciolacu că ”deficitul bugetar se duce în cap”. Informările au început din 18 august 2024. ” Mi-a spus că îl doare în organul genital de deficitul bugetar”, afirmă Boloş, transmite News.ro. De aici pornim. De la durerea lui Marcel Ciolacu și ajungem la durerea noastră de acum, cu oameni în stradă protestând pentru niște drepturi câștigate din adâncul durerii în p… a premierului de atunci dat de PSD.
În orice judecată normală, bugetarii și toți nemulțumiții de astăzi ar trebui să admită că ce-a venit pe „organul genital” pe „organul genital” se duce, după cum zice o înțeleaptă vorbă bătrânească. Dar la noi lumea se comportă ca fata mare care n-a văzut în viața ei ce i-a oferit Marcel Ciolacu și alte regimuri iresponsabile de alungul timpului. Iar acum plânge după rodul muncii lui Ciolacu ca și cum am fi niște cetățeni norvegieni conduși de niște oameni responsabili toată viața lor, persecutați în drepturilor câștigate și de necedat vreodată în viața asta.
Lumea nu înțelege că „organul genital” al lui Marcel Ciolacu nu știe carte, iar când dai ceva din neștință de carte acolo ajungi, să primești ceva pentru care nu există susținere financiară, adică să ajungi finalmente la inflație, la taxe suplimentare sau la colaps economic. Normal ar fi ca Marcel Boloș, atunci când premierul Ciolacu avea acea gravă durere, să-și fi dat dumnealui demisia, trăgând un semnal că țara asta e condusă cu „organul genital”, nu cu creierul cuiva responsabil.
Nedându-și demisia decât pentru impresia artistică, Marcel Boloș n-a făcut decât să dovedească că și pe el tot acolo îl durea, deși a făcut șase avertismente la conducerea guvernului. S-a gândit că, poate, cu voia Domnului, 7+2 nu fac 9, iar 9+2 nu fac 11, iar noi ne vom încadra, dracu’ știe cum, în deficitul impus. Dar să extindem logica asta și la prietenii lui Marcel Ciolacu. Când stai tu Sorin Grindeanu, ministru al Transporturilor, tu Alfred Simonis, președinte interimar al Camerei Deputaților, la patul „convalescentului” Ciolacu, ce prieten ești tu când ești inflexibil la urletele cauzate de durerile-n p… ale camaradului tău?
Nu-l duci la spital, la biserică, bun, dar îl trimiți la BNR, la comisia europeană, poate la parchet, să-i zică cineva leac de scăpare. În loc să-i spună acești doi domni lui Marcel – căci așa i se adresau tovarășului lor – că țara asta se duce în cap, că poate tot ei, pesediștii, vor fi chemați la un moment dat să o scoată din acest rahat, ce-au făcut ei? Au dat grav din cap și au zis că treaba merge bine numărând kilometri de autostradă, dar și „ascultând și nejudecând” vrute și făcute.
Trăim un nivel de iresponsabilitate în țara asta care te face să te temi de un an electoral mai ceva ca de ruși, deși într-un an cu alegeri te poți teme de amândouă. Indiferent dacă țara asta va mai ieși la liman vreodată, la ce să te aștepți când vin alegerile? Acea Românie va fi o țară normală când alegerile vor fi câștigate nu nenorocind țara cu cadouri de tipul dublării salariilor sau măririi pensiilor cu zeci de procente, ci făcând-o funcțională, predictibilă, echilibrată, decentă în toate.
Atunci nu-mi va mai fi frică de ruși și de durerile cuiva în „organul genital” când în țara asta se câștigă alegeri promițând că guvernul care va veni nu va mai permite niciodată consumuri iraționale de 10-11% peste încasările statului. Când vom avea oameni suficient de înțelepți să voteze un partid care promite reguli și legi respectate, nu sporuri de antenă, de praf și pentru toate durerile în p… ale acestor șmecheri în sacouri apretate. Din păcate, cu asemenea promisiuni nu cred că face cineva pragul de intrare în Parlament.
Comentarii prin facebook