„Reforma” care merită făcută e cea dusă până la capăt

Editorial de Eugen Sasu

Editorial de Eugen Sasu

Într-o perioadă tu ca cetățean suporți o etapă de criză economică și ți se promit niște reforme într-o țară ca România, puțin imobilă, mai tradiționalistă, în care media statistic a bunăstării se scufundă în prăpastia dintre clasele sociale, cineva din zona politică are grijă să-ți amplifice senzația de frisoane pe șira spinării. Frisoane care oricum le ai, pentru că reforma te scoate din confort. O fi ea bună generic vorbind, îndreaptă lucruri la modul general în societate, dar dacă te atinge în percepția ta despre bunăstare, despre cum îți construiești bugetul, despre cum îl vrei consumat, despre ritmul în care se petrece tot, educație, sănătate, dezvoltare, capacitatea de a-ți ordona plăți pe termen lung, sigur te îngrijorezi când auzi cuvântul reformă.

Oricum, reforma nu înseamnă ca repede cineva să adune bani. Asta face acuma premierul Ilie Bolojan pentru că trăim povestea cu deficitul ce trebuie scăzut de la 10% la 4-5-6% în câțiva ani. Se adună bani heirupistic, iar lumea vede că de unde s-a luat și până acum se ia și mai mult. Echilibrarea bugetară nu trebuie văzută neapărat din colectarea multă-puțină a banilor de la cel disciplinat fiscal, ci mai degrabă din luarea uniformă, conform legii, de la câți mai mulți, fără ignorarea unor fraude, fără păcălirea sistemului chiar de către funcționarii sistemului, dar mai ales prin îngrijirea la nivelul executivului ca modul de cheltuire a banilor să fie unul corect.

De la împărțitul pensiilor din marele coș al pensiilor, de la stabilirea salariilor minime sau maxime, de la ocuparea unor funcții cu persoane inutile în acele organigrame, de toate trebuie să se ocupe un guvern care tot cere bani de la contribuabili. Astăzi așteptăm cu nerăbdare să vedem cât avem de plătit impozitul pe case mărit. Poate nu este doar 70% sau 80%. Poate necazul este mai mare, dacă la cuantumul vechi se aplică cel nou fără reducere, apoi se adaugă acel procent de 80%.

Bunul platnic va răbda în tăcere, va înjura în gând, poate, dar va plăti în cele din urmă. I se va explica și că această majorare are la bază o condiționare din PNRR care va duce la alinierea în toată Europa a principiului impozitării proporționale cu valoarea reală a caselor. Târziu, vom înțelege și că vor fi mai mulți bani la primării din aceste majorări, dar de un lucru trebuie se se ocupe guvernanții, primarii și alte autorități locale: cum se vor cheltui acești bani.

Este clar că reformele modelează traiul nostru pe viitor și asta poate speria. Ca și limitarea traficului auto în centrele marilor orașe (prin renunțarea la locuri de parcare), așa și politica impozitării în funcție de valoarea proprietății ne va face la un moment dat să ne gândim să ne vindem casa prea mare în care trăim, dintr-o zonă mai scumpă a orașului, și să ne luăm alta mai mică, într-o zonă cu impozitul mai mic. Asta înseamnă să ne scoată din confort. Vom deplânge să ne vindem casa părintească doar pentru atâta. Nu ne-ar fi trecut prin cap așa ceva cu mulți ani în urmă, cum nu ne-am gândi ca alții în Occident la principiul că prin impozit vom ajunge să ne plătim încă o dată proprietatea, după un număr de ani.

Poate că aceste angoase le vom depăși, au făcut-o și alții, dar nu vom accepta să tot dăm bani, să ne deranjăm planurile financiare, iar ca efect un aparat administrativ statal, județean sau municipal să risipească după modelul de până acum. Reformele nu sunt reforme doar prin adunarea cu găleata a banilor de la popor, deși acuma Bolojan o face presat de nevoia de bani și, de partea cealaltă, de nevoia partidelor de a părea în continuare simpatice la electorat. Reforma va ajunge să fie suportată doar dacă nu ne batem joc de banul la care renunță cetățeanul când îi cere guvernul să facă asta. Poate nici atunci. Dar trebuie să vedem prin proiecte realizate pentru ce am făcut sacrificiile cerute sub numele reformei.

Ni se pare ciudat că o instituție reabilitează un parc cu nu știu câte mii de euro pe metro pătrat, gazon, spațiu verde, diverse instalații, când tu acasă ți-ai face așa ceva cu un sfert din preț. Tot ce face statul e mai scump decât ar face-o privatul ca societate comercială sau pe persoană fizică. Ne indignăm și mergem mai departe, spunând că se mai fură, dar se mai și face. Dar ajungem la un punct în care partidele trebuie să înțeleagă sensul cuvântului STOP.

Câte partide de pe scena politică românească vor înțelege acest lucru? Câte vor optimiza administrația prin rearanjarea unităților administrative și regionalizare? Câte dintre ele vor vota ceva ce le limitează lor spațiul de manevră cu bugete și sinecuri, cu contracte atribuite și companii veșnic neprofitabile? Iar dacă nu vor înțelege, ceea ce se întâmplă acuma nu se numește reformă, ci doar majorări de taxe și impozite. După care… schimbarea premierului cu alt Moș Gerilă.

Autor
Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

15 comentarii pentru acest articol

Daniel a spus: (februarie 2nd, 2026 at 08:12 )

Tocmai aceasta este problema și anume că nu s-a făcut mai deloc reformă. Au tot crescut dările la stat sub diverse forme până s-a ajuns la situația actuală când trebuie umblat la aparatul de stat, dimensiunea și organizarea sa, adică la încrengăturile P$D și implicit la risipă, iar aici se oprește totul. După cum am spus mai demult, există riscul ca Bolojan să facă cu mâna lui ceea ce își dorește gruparea de infracționalitate organizată P$D și anume creșterea taxării, dar când vine vorba de reformă, lupta anticorupție și antievaziune, se găsesc motive și pârghii prin care să se genereze blocaje după cum s-a văzut la CCR. P$D știe bine ce face pentru că astfel va acționa ca pe vremea lui Adi Năstase însuși când nu puteai să faci afaceri fără evaziune, iar pentru asta baronii locali își încasau dijma și păstrau controlul.
Apoi trebuie să ne întrebăm de ce statului nu i se pun opreliști în ceea ce privește atribuțiile și responsabilitățile pentru că nu trebuie să se extindă nemărginit ca o corporație care câștiga bani cu nemiluta, mai ales că aceștia sunt luați cu japca, nu dați voluntar. Vrem să știm de ce trebuie una și alta, cum ar fi tot felul de complexe sportive în fieful P$D-iștilor și regenerări urbane în cele ale USR-iștilor, mai ales acum când avem un deficit enorm, o datorie record și dobânzi duble față de locul 2 din clasamentul UE.
Sigur ca sunt tot felul de manipulări și anume că impune UE proporționalitate la taxarea locuințelor și că vom ajunge să mai plătim o dată locuința prin impozit, ceea ce este fals. UE nu poate să impună nimic de genul, noi am luat banii și ne-am angajat ca niște păcălici de serviciu prin PNRR-ul lui Ghinea, eminența cenușie a USR, sau guru lor de la vremea respectivă. Proporționalitate poate fi dar la niveluri acceptabile și fără să uităm că în unele țări europene, impozitul este 0 pe locuința de domiciliu, iar dacă se va ajunge ca oamenii să își vândă locuitele din această cauză, atunci următoarele alegeri sunt cu rezultatul cunoscut. Același lucru este valabil și pentru inepțiile ideologice impuse din exterior legate de traficul din centrul orașului. Cum putem avea un oraș dinamic, oameni productivi și să ne rezolvăm probleme în timp util altfel? Vrem PIB per capita ca în Statele Unite dar fără să vrem să facem ca ei. Lucrurile nu mai pot să meargă așa, dacă vrem prosperitate și va trebui să renunțăm la gândirea ideologică și la promotorii ei pe care ar fi cazul să îi trimitem de unde au venit cu tot cu viziunea lor pe care vor să o impună asupra orașului, fără să țină cont de confortul și bunăstarea cetățenilor. Dacă lucrurile acestea nu se întâmplă, ar trebui să nu mai lucrăm 6-12 luni să îi învățăm minte pe astfel de politiceni cine are de fapt puterea.

Roz Marin a spus: (februarie 2nd, 2026 at 08:29 )

Saracirea populatiei nu e reforma. Sa devenim si noi o tara de chiriasi „ca afara”, sa avem si noi din ce in ce mai multi homelesi nu e reforma. Distrugerea invatamantului si a sanatatii nu e reforma.
„Cine a nins sa stranga”, asa si cu deficitul, hai sa vedem cheltuielile cu pandemia, cu slava, cu sinecurile, cu achizitiile prin incredintare directa, hai sa vedem redeventele, hai sa vedem cum se distribuie PIB-ul, nu sa invrajbim categorii socioprofesionale spre satisfactia unor redusi la cap.

OVI a spus: (februarie 2nd, 2026 at 08:56 )

ILIE BOLOJAN TREBUIE LASAT SA DUCA ACESTE REFORME PANA LA CAPAT!

PANA LA URMA O SA FIE BINE DAR SI CU EOFRT DIN PARTEA TUTUROR!

@rozmarine a spus: (februarie 2nd, 2026 at 09:59 )

Vrajeala, ipocrit securist rusofil, iar schimbasi pseudonimul? 😁
Oricate pseudonime ai schimba, ceva te tradeaza. Tot securist esti orice blana ai purta.

vlad a spus: (februarie 2nd, 2026 at 10:10 )

In Timisoara, pe langa marirea de impozite a lui nea Ilie Bolojan mai avem marirea de impozite a lui Fritz si Latcau. Companiile timisorene sunt extrem de afectate iar absolut toti cetatenii detinatori de autoturisme platesc in Timisoara cu 50% mai mult decat a stabilit guvernul, prin HCL dat de Fritz si Latcau. Noapte buna USR!

CP a spus: (februarie 2nd, 2026 at 10:46 )

Cine are nevoie de CINCI vicepremieri, cine isi da singur casa de la RAAPPS „noaptea ca hotii”, cine printre primele masuri a luat-o oe cea cu secretizarea declaratiilor de avere, cine a vrut sa duca la Orad”i”a universitatea sorosista din Budapesta, cine a pus taxa pe coletele din China mutand astfel hub-ul din Bucuresti in Budapesta si vaduvind bugetul de sume importante (incompetenta sau rea vointa o fi fost?), cine a facut ca prima zi de concediu medical sa nu mai fie platita asta ducand la multi bolnavi care se taraie la serviciu devenind si mai bolnavi etc etc etc n-are cum sa faca reforma. Iar cine nu intelege asta ori e destept gramada, ori e gramada cu varf.

OVI a spus: (februarie 2nd, 2026 at 12:50 )

CP DRAGA, ZICI CA ESTI ORBAN…CINE…CINE…CINE…ESTE CAPITANUL…TU AI INTRECUT VARFUL LA GRAMADA!

Daniel a spus: (februarie 2nd, 2026 at 14:01 )

CP este alt pseudonim al troll-ului putinist proVrajeāla care rostogolește punctele dictaturii de la Kremlin pe site-urile de știri locale. Evident acesta este un adept al sistemului securisto-comunist, apărător al specialilor și privilegiilor lor și martor al lui guru.

Ilf si Petrov a spus: (februarie 2nd, 2026 at 17:05 )

De la Eurostat citire, proaspat, de vreo 3 zile:

In 2024, 65.4% of the EU population participated in tourism (making at least one tourism trip for personal purposes). 🎒

Highest shares in:

🇳🇱Netherlands (83.6%)
🇱🇺Luxembourg (83.1%)
🇫🇮Finland (83.0%)

Lowest in:

🇷🇴Romania (27.7%)
🇧🇬Bulgaria (32.5%)
🇮🇹Italy (38.7%)

Cam asta e cu venitul disponibil la romani. Cred ca ar necesita si asta o reforma, sa fim si noi „ca afara”, media fiind undeva la 65,4% care si-au permis o vacanta, deci noi suntem pe nicaieri. Iar din cei 27%, tare am eu impresia ca o buna parte habar n-au de pleava de 72,3% si nici ca le pasa cat negrul sub unghie. Sa mearga la munca, daca vor si ei plimbari, desigur. Sau sa mearga la sparanghel, la capsuni, ce, nu vor si ei in alta tzara? E si aia o iesire! Si daca sunt sclavi cativa ani isi vor permite apoi si un concediu pe ieftineala la un all inclusivede unde sa-si faca selfie-uri sa le ajunga pentru inca cativa ani de inghitit propaganda si sclavagism.

Daniel a spus: (februarie 2nd, 2026 at 18:25 )

Vai ce plânge de milă troll-ul putinist proVrajeāla pe baza unor statistici europene. Sunt milioane care lucrează afară și își fac concediul în țară dar asta sigur că asta nu se pune ca turism sau că neamurile lor îi vizitează în străinătate, și tot felul de anomalii, numai bine să dea apă la moară rusofililor. Mai nou nu mai spune și soluția, din punctul de vedere al specialilor trădători ca el și anume că salvarea stă în dezvoltarea industriei calului și a celei a cânepii, planta învățător de care trebuie să ținem cu dinții pentru conținutul ei de informație.

Nechezol Canepeanu a spus: (februarie 2nd, 2026 at 21:09 )

Iată un **tabel orientativ al țărilor europene care produc cânepă**, ordonat **descrescător după cantitatea totală de cânepă produsă** (folosind cele mai recente date comparative disponibile pentru producția din UE). Valorile sunt aproximative și se referă la producția totală/fibre/hectare conform estimărilor recente, deoarece date **complete oficiale detaliate** (în tone pe țară pentru anul 2024) nu sunt publicate centralizat în UE: ([Agriculture and rural development][1])

| **Țara** | **Produs estimativ anual** | **Comentarii** |
| ——————————- | ———————————————– | ——————————————————————————————————– |
| **Franța** 🇫🇷 | ~**122 000+ tone** (sau >60 % din producția UE) | Cel mai mare producător din UE; orientată pe fibre și straw. ([IndexBox][2]) |
| **Germania** 🇩🇪 | ~**7 800 tone** | Al treilea, sub Olanda dar prezent semnificativ. ([IndexBox][3]) |
| **Olanda (Țările de Jos)** 🇳🇱 | ~**18 000 tone** | Locul doi (în unele statistici), volume mari de tow/fibre. ([IndexBox][2]) |
| **Lituania** 🇱🇹 | ~**13 000 hectare** (cultivați) | Unul dintre cei mai mari cultivatori suprafață în 2020; volum proporțional. ([cannabusinessplans.eu][4]) |
| **Estonia** 🇪🇪 | ~**12 700 hectare** | Suprafață mare cultivată, volum mare producție potențială. ([cannabusinessplans.eu][4]) |
| **România** 🇷🇴 | ~**8 400 hectare** | Producție solidă de cânepă în UE (culturi pentru fibre și semințe). ([cannabusinessplans.eu][4]) |
| **Polonia** 🇵🇱 | ~**7 400 hectare** | Nivel similar cu România în 2020. ([cannabusinessplans.eu][4]) |
| **Italia** 🇮🇹 | ~**4 000 hectare** | Producție mai mică comparativ cu restul UE. ([cannabusinessplans.eu][4]) |
| **Austria** 🇦🇹 | ~**3 900 hectare** | Volum modest de producție. ([cannabusinessplans.eu][4]) |

### 📌 Observații importante

* **Franța domină** producția de cânepă în Europa, cu peste 60 % din totalul UE. ([Agriculture and rural development][1])
* Următoarele țări, deși mult mai mici ca volum comparativ cu Franța, sunt totuși importante: **Olanda, Germania, Lituania, Estonia, România și Polonia**. ([cannabusinessplans.eu][4])
* Datele pot varia în timp și în funcție de metoda de măsurare (producție în tone vs. suprafață cultivată), iar cele mai recente cifre exacte pe țară pentru 2023–2024 nu sunt centralizate complet de UE. ([Agriculture and rural development][1])

Vrei și un clasament **după suprafața cultivată (hectare)** în loc de tonaj? (Unele țări raportează hectare mai detaliat decât tonaj.)

Ce ti-e si cu inteligenta asta asistata… dar cumva inexplicabil unii nici asa nu pot sa compenseze ce n-au de la natura. Ma gandesc ca au si ei un loc sub soare, sunt si ei utili cui ii plateste sa troleze nonstop aceleasi aberatii.

Nechezol Canepeanu a spus: (februarie 2nd, 2026 at 21:15 )

Am uitat sa spun, mea culpa, corectez acum:
trebuie neaparat sa protejam interesele tarii de pe primul loc, normal! Si sa avem mare grija sa luam si de la ei niste arme din banii aia multi imprumutati prin programul SAFE, nu doar de la nemti! Tarile vitezei intai, se stie, noi… nici macar o colonie, ca de colonie macar se mai ingrijesc colonizatorii sa dezvolte o infrastructura, o educatie, ceva.

Pedologul de serviciU a spus: (februarie 3rd, 2026 at 10:43 )

Atât **Franța**, cât și **România** pot avea soluri bune pentru cultivarea cânepei industriale — însă avantajele fiecărei țări sunt diferite și depind mult de zona exactă și de lucrările agronomice efectuate. Iată o comparație simplificată pentru situația celor două țări: ([Eir Health][1])

## 🌾 România — avantaje și provocări

### ✅ Avantaje

* **Soluri foarte fertile** în multe regiuni agricole — mai ales **cernoziomuri** în Câmpia Română, Câmpia Moldovei, Vestul țării și Dobrogea. Acestea sunt solurile negre, bogate în humus și bune pentru culturi arabile. ([Naturevo][2])
* Rețea vastă de terenuri agricole deja exploatate, cu experiență în culturi de câmp precum grâu și porumb.

### ⚠️ Provocări

* Unele terenuri sunt afectate de **degradare și scăderea calității solului** în anumite zone (de exemplu, pH neideal, erodare sau scăderea materiei organice). ([agrointel.ro][3])
* **Diversitatea solurilor** în România înseamnă că nu toate parcelele sunt potrivite fără lucrări de îmbunătățire – unele zone pot avea soluri nisipoase, argiloase sau sărace în humus care necesită amendamente chimice sau organice. ([ALCEDO][4])

👉 În România, solurile **de tip loam sau cernoziom neutru spre ușor alcalin** sunt excelente pentru cânepă, dacă pH-ul și drenajul sunt bune.([Eir Health][1])

## 🇫🇷 Franța — avantaje și provocări

### ✅ Avantaje

* Franța este **unul dintre marii producători de cânepă din UE**, ceea ce sugerează că există suprafețe mari cu soluri potrivite pentru această cultură. ([agroexpert.md][5])
* Structura agricolă franceză e bine dezvoltată și adaptată la această plantă, cu practici agricole moderne și rotații eficiente.

### ⚠️ Provocări

* Solurile din unele regiuni ale Franței pot fi **diferențiate (albeluvisoluri, cambisoluri etc.)** și uneori mai **acide sau mai slab fertile** fără ameliorări — dar multe sunt totuși arabile și gestionabile. ([esdac.jrc.ec.europa.eu][6])
* Există studii moderne privind **contaminarea solurilor cu microplastice**, ceea ce ar putea afecta calitatea terenurilor agricole în unele zone — dar impactul direct asupra cânepii nu este încă clar. ([Le Monde.fr][7])

👉 Franța are soluri bune (nisipo-lutoase sau lutoase) în multe regiuni pentru culturi de câmp și cânepă, dar nu există aceeași concentrație mare de „pământ negru” ca în zonele de cernoziom din România.([esdac.jrc.ec.europa.eu][6])

## 📊 Concluzie – unde e „mai bun”?

**Nu se poate spune categoric că o țară e mai bună decât cealaltă** fără să analizăm parcelele specifice — dar:

✅ **România** poate avea avantaje locale prin **soluri foarte fertile (cernoziom)** care pot fi excelente pentru cânepă dacă pH-ul și drenajul sunt potrivite. ([Naturevo][2])
✅ **Franța** are o agricultură bine organizată și suprafețe mari de teren arabil cu soluri adecvate pentru cânepă, dar acestea nu sunt în mod universal la fel de fertile ca „pământul negru” din anumite zone românești. ([esdac.jrc.ec.europa.eu][6])

👉 **Cel mai important este terenul specific**: indiferent de țară, un sol **loam bine drenat, neutru spre ușor alcalin și fertil** este ideal pentru cânepă. Dacă solul nu este perfect, se poate îmbunătăți prin amendamente, fertilizare și practici agricole adecvate. ([Eir Health][1])

Vrei să comparăm **zone agricole specifice** (de exemplu, regiuni din România vs. departamente din Franța) ca să știi unde ar fi mai potrivit pentru o cultură de cânepă? Spune-mi ce regiuni ai în vedere!

Nechezol Canepeanu a spus: (februarie 4th, 2026 at 11:59 )

Ce simplu e sa prezinti ONEST cum sta treaba; cu atat mai incredibil cat de greu le e unora.

OVI a spus: (februarie 5th, 2026 at 08:48 )

ROZMARINE CE PROST ESTI …MATA E IPOCRITA …TE DERANJEAZA ADEVARUL!

* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

Cele mai citite articole


ISHO Timișoara

Administratie vezi arhiva Administratie

A fost semnat contractul de execuție pentru reabilitarea zonei Piața Traian, investiţie de 34 de milioane de euro

Lucrările megaproiectului de transformare a zonei Piața Traian pot începe, după ce Primăria Timișoara a semnat contractul. Investiția municipalității, un total de 34 de milioane de euro, o bună parte fonduri europene nerambursabile, va contribui la revitalizarea cartierului Fabric și transformarea acestuia în al doilea centru al Timișoarei, investiția efectivă urmând să debuteze luna viitoare....
Citeşte tot articolul Citeste articolul A fost semnat contractul de execuție pentru reabilitarea zonei Piața Traian, investiţie de 34 de milioane de euro
dermaskin-orizontal

Politica vezi arhiva Politica

În sfârşit, un proiect al Primăriei Timişoara cu care rezonează şi PNL Timiş: asocierea cu Romsilva pentru Pădurea Verde

PNL Timiş a anunţat, prin vocea preşedintelui Marilen Pirtea, că susţine acordul dintre Municipiul Timișoara și Romsilva pentru clarificarea administrării Pădurii Verzi și “pentru protejarea acestui patrimoniu natural strategic al orașului”. Este unul dintre puţine subiecte în care PNL Timiş este de acord cu Executivul primăriei, consilierii PNL-iştii având în general rolul de “Gică Contra”...
Citeşte tot articolul Citeste articolul În sfârşit, un proiect al Primăriei Timişoara cu care rezonează şi PNL Timiş: asocierea cu Romsilva pentru Pădurea Verde
Zara Iulius Town

Sport vezi arhiva Sport

Ovidiu Cuc este noul director al CS Timişul Şag

Începând de marţi, 24 februarie, fostul fotbalist al lui Poli Timişoara Ovidiu Cuc este noul director al Clubului Sportiv Timișul Şag. Ovidiu Cuc revine în managementul sportiv după ce în 2022 a ocupat funcția de președinte executiv al Politehnicii Timișoara.  Nume cu rezonanță în fotbalul timișorean, Ovidiu Cuc a preluat conducerea executivă a Clubului Sportiv...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Ovidiu Cuc este noul director al CS Timişul Şag
L'architect du beaute

Social vezi arhiva Social

Se stabilesc detaliile Târgului de Paști. Va avea loc în Piața Libertății, între 27 martie și 14 aprilie

Casa de Cultură a Municipiului Timişoara, în parteneriat cu Centrul de Proiecte și Organizația de Management al Destinației (Visit Timișoara), au stabilit detaliile organizatorice ale cele de-a 16-a ediție a Târgului de Paște. Acesta va avea loc în perioada 27 martie – 14 aprilie 2026. Activitățile comerciale se vor desfășura în Piața Libertății, unde vor...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Se stabilesc detaliile Târgului de Paști. Va avea loc în Piața Libertății, între 27 martie și 14 aprilie

Economic vezi arhiva Economic

Pe șantierul autostrăzii Margina – Holdea sunt 800 de muncitori și 200 de utilaje/Foto

La Tunelul A1, în lungime de 415 metri pe un sens și 367,5 metri pe celălalt, pe ambele galerii se lucrează în paralel la mai multe etape. Se realizează aplicarea hidroizolației, montarea armăturii, cofrarea și betonarea căptușelii finale. În total, la nivelul celor două galerii sunt implicate câte șase echipe de muncitori, care lucrează etapizat,...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Pe șantierul autostrăzii Margina – Holdea sunt 800 de muncitori și 200 de utilaje/Foto

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

Casa de Cultură a Municipiului Timişoara, în parteneriat cu Centrul de Proiecte și Organizația de Management al Destinației (Visit Timișoara), au stabilit detaliile organizatorice ale cele de-a 16-a ediție a Târgului de Paște. Acesta va avea loc în perioada 27 martie – 14 aprilie 2026. Activitățile comerciale se vor desfășura în Piața Libertății, unde vor...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Se stabilesc detaliile Târgului de Paști. Va avea loc în Piața Libertății, între 27 martie și 14 aprilie
Joi, 26 februarie 2026, polițiștii BCCO Timișoara, împreună cu procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Timișoara, au efectuat 5 percheziții domiciliare, în județul Timiș şi au pus în executare 5 mandate de aducere, într-o cauză privind comiterea infracțiunilor de trafic de droguri de risc și de mare risc în formă continuată. Din probatoriul administrat, până în...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Rețea de trafic de droguri, destructurată! Printre suspecți sunt și cei care aprovizionau copiii criminali din Cenei
Mitul conform căruia piața locuințelor din Cluj ar fi cea mai scumpă din România este demontat de ultimul studiu realizat de Imobiliare.ro. Apartamentele noi localizate în Sectoarele 1 și 2 din București se vând cu cele mai mari prețuri din țară, în ciuda faptului că cea mai scumpă piață imobiliară este considerată a fi, de...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Bucureștiul are cele mai scumpe apartamente din România. La Timișoara creșterea a fost de 10 la sută într-un an
Lucrările megaproiectului de transformare a zonei Piața Traian pot începe, după ce Primăria Timișoara a semnat contractul. Investiția municipalității, un total de 34 de milioane de euro, o bună parte fonduri europene nerambursabile, va contribui la revitalizarea cartierului Fabric și transformarea acestuia în al doilea centru al Timișoarei, investiția efectivă urmând să debuteze luna viitoare....
Citeşte tot articolul Citeste articolul A fost semnat contractul de execuție pentru reabilitarea zonei Piața Traian, investiţie de 34 de milioane de euro
Datorită gestului responsabil al unui timișorean împreună cu sprijinul polițiștilor locali, un bunic a reuşit să ajungă acasă. Bărbatul în vârstă de 91 de ani s-a rătăcit pe un şantier şi uitase unde locuieşte. La sediul Poliției Locale Timișoara s-a prezentat, ieri după-amiază, un bărbat însoțit de un bătrân pentru a cere ajutorul polițiștilor locali....
Citeşte tot articolul Citeste articolul Un bunic amnezic a reuşit să ajungă acasă, datorită gestului responsabil al unui timişorean şi al poliţiştilor locali
Și va fi spectacol! Electroruga Buzad ridică miza pentru ediția din 29–31 mai 2026 și lansează oficial valul 2 de artiști, o selecție puternică de nume internaționale din zona electronică, sub umbrela ELECTRO. După ce primul anunț a adus în prim-plan energia balcanică, rock-ul alternativ și zona emergentă, noul val confirmă direcția asumată pentru 2026:...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Electroruga Buzad lansează artileria grea: valul 2 aduce nume internaționale din techno și drum & bass
Hepatita C este o infecție virală cauzată de virusul hepatitic C. În lipsa unui diagnostic și a tratamentului, boala evoluează „silențios” ani de zile, fără simptome evidente, afectând însă ficatul. România se numără printre țările europene cu o incidență ridicată a bolii. În peste 70% dintre cazuri, infecția virală acută evoluează spre hepatita cronică, ce...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Program de screening pentru depistarea hepatitei C la Spitalul Clinic CF Timișoara. Pacienții pot beneficia de testare si tratamente gratuite
La Tunelul A1, în lungime de 415 metri pe un sens și 367,5 metri pe celălalt, pe ambele galerii se lucrează în paralel la mai multe etape. Se realizează aplicarea hidroizolației, montarea armăturii, cofrarea și betonarea căptușelii finale. În total, la nivelul celor două galerii sunt implicate câte șase echipe de muncitori, care lucrează etapizat,...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Pe șantierul autostrăzii Margina – Holdea sunt 800 de muncitori și 200 de utilaje/Foto
Începând de marţi, 24 februarie, fostul fotbalist al lui Poli Timişoara Ovidiu Cuc este noul director al Clubului Sportiv Timișul Şag. Ovidiu Cuc revine în managementul sportiv după ce în 2022 a ocupat funcția de președinte executiv al Politehnicii Timișoara.  Nume cu rezonanță în fotbalul timișorean, Ovidiu Cuc a preluat conducerea executivă a Clubului Sportiv...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Ovidiu Cuc este noul director al CS Timişul Şag
Top
deBANAT.ro
Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.