Decizia CCR prin care a declarat constituţional amendamentul special creat de PSD pentru Dominic Fritz deschide larg porţile organizării alegerilor parţiale pentru funcţia de primar al Timişoarei. Potrivit actualei legislaţii, primul pas este vacantarea funcţiei care se va întâmpla la 30 de zile de la promulgarea legii ANI. Ulterior, alegerile parțiale trebuie organizate în termen de maximum 90 de zile de la încetarea mandatului. Data scrutinului este stabilită printr-o Hotărâre de Guvern, hotărâre care trebuie publicată cu cel puțin 75 de zile înainte de duminica stabilită pentru vot.
Aceasta este legislaţia, dar asta nu însemnă că va fi şi respectată. De obicei se organizează alegeri parţiale atunci când se strâng mai multe primării în care mandatele au fost întrerupte. Oricum, cel mai probabil în primăvara anului viitor vor fi alegeri şi pentru Primăria Timişoara.
Evident că miza este enormă. În primul rând câştigătorul va avea prima şansă să câştige şi scrutinul la termen din 2028. An pentru care partidele au început să facă unele jocuri şi calcule, pe care acum trebuie să le accelereze. E greu acum să spui care vor fi candidaţii, deşi mai sunt aproximativ şase luni până la scrutin, dar voi face o trecere în revistă a ceea ce se întâmplă în laboratoarele partidelor.
Câştigător al ultimelor două rânduri de alegeri, atât la primărie, cât şi la Consiliul Local, USR porneşte şi acum cu prima şansă. Decizia CCR a grăbit şi aici lucrurile, însă după ce Fritz a pierdut definitiv procesul cu ANI se ştia că nu va mai candida. După decizia CCR, unii comentatori bucureşteni dădeau ca probabile candidaturile a doi parlamentari: Sorin Şipoş şi… Cătălin Drrulă. Ultima variantă este fantezistă, prima puţin probabilă. În Timişoara se vorbeşte mult despre candidatura viceprimarului Ruben Laţcău. Paula Romocean, celălalt viceprimar, are la rândul ei probleme cu ANI, astfel că nu prea e în cărţi. Şanse mari sunt însă ca USR să meargă pe mâna unei personalităţi a Timişoarei, care acum nu este însă înregimentată politic.
La PNL este o derută totală şi o luptă între preşedintele interimar al PNL Timiş, Marilen Pirtea, şi preşedintele interimar al PNL Timişoara, Ionuţ Gaiţă, pentru impunerea propriilor candidaţi. Şi aici se discută şi de candidaţi care acum nu sunt în partid. Dintre membri, se vehiculează mai mult numele lui Mădălin Bunoiu. În mod bizar, acesta a fost dat jos de la şefia organizaţiei municipale, pentru a-i face loc lui Gaiţă, însă recent a fost numit prim-vicepreşedinte la organizaţia judeţeană. Aproape sigur vor exista şi negocieri pentru un candidat comun cu USR, dar problema aici este că Pirtea nu prea e de acord cu candidatul surpriză vehiculat la USR.
La PNL mai trebuie spus că Gaiţă şi l-ar dori candidat şi pe dublu perdantul Nicolae Robu, a cărui ultimă campanie electorală a condusă. Iar Robu e un capitol separat. După eşecul din 2024, el s-a plâns că nu a fost susţinut suficient de PNL, şi că ar fi câştigat dacă ar fi candidat independent. Ce n-a înţeles atunci Robu este că nu-i poţi obliga pe toţi membriii şi simpatizanţiii PNL să voteze un candidat total depăşit şi absorbit de propriile frustrări. Foarte posibil el va candida şi acum pe o platformă suveranistă – MAGA-iotă, ca independent sau susţinut de o parte din puzderia de partide care se pretind suveraniste. Mai puţin probabil AUR. În mod cert, oricâtă debandadă e în PNL, liberalii nu vor mai face greşeala de-a merge de-a forţa ridicolul cu Robu, în pofida susţinerii lui Gaiţă, preocupat mai degrabă propriile interese economice.
Mare optimism nu e nici în PSD. Se vorbea mult despre o candidatură a lui Alexandru Rogobete, aflat de ceva timp într-o continuă campanie de imagine. Fostul ministru al Sănătăţii a respins însă categoric o asemenea candidatură. Şi la PSD ar putea veni un candidat din afara partidului, ba chiar s-ar putea ca acel candidat să nu aibă sigla PSD în spate, ci a unei alianţe de partide, asociaţii etc. Oricum, încă e greu spre imposibil ca un PSD-ist să câştige Primăria Timişoara.
În schimb, AUR-ul nu trebuie luat în derâdere sau banalizat, oricare ar fi candidatul formaţiunii. AUR este de departe pe primul loc în sondaje la nivel naţional şi în mod cert nu stă foarte rău nici în Timişoara. Cine va fi acel candidat? Până acum se zbate cel mai mult Ilie Sârbu, consilier local şi candidat la alegerile din 2024, când a obţinut însă un scor umilitor: 4,3%. Aşa că probabil nu va mai fi el. Decizia e la George Simion, fiindcă în AUR nici măcar şefii de organizaţii judeţene nu sunt aleşi, ci numiţi direct de Simion.
În treacăt fie spus, dacă la partidele mari încă se mai caută candidaţi, în zona care nu contează, zbârnâie cu ei. Şi e aceeaşi zonă „georgistă”. Unul dintre cei care şi-au anunţat candidatura este un traseist politic, şef la un partid bizar şi ginere de fost nomenclaturist PCR şi PSD. Ar mai fi un plimbător de geantă al lui Robu, dar probabil nu va mai candida dacă intră în cursă şi idolul său. Iar cum grădina Domnului e mare, s-ar mai putea să mai apară din genul acesta de candidaţi…
Comentarii prin facebook