Sunt sondaje care-l arată câștigător al alegerilor pentru Primăria Timișoara pe Nicolae Robu, candidatul PNL, într-un tur de scrutin, cum prost zice la lege. Nu e mai puțin adevărat că circulă informații (zvonuri) cum că Dominic Fritz, candidatul USR-Plus, se apropie de procentul actulului edil, dar să nu ne bazăm neapărat pe ele, ci mai degrabă să interpretăm starea de spirit și nervozitatea din ultima vreme a lui Nicolae Robu.
Vestea cea bună de dragul competiției ar fi că totul se joacă și două variante de câștigător se profilează din 15 posibile: Nicolae Robu (PNL) și Dominic Fritz (USR-Plus). Pentru ceilalți există alte mize, cum ar fi susținerea listelor cu candidați la consiliul local și nu numai.
O victorie probabilă a lui Nicolae Robu nu se va produce cu o majoritate care să-I permită alcătuirea unei puteri stabile în CLT. Prin urmare, oamenii lui Robu (nu le spunem încă liberali) ar avea nevoie de un partener de guvernare locală, asociat politic care va primi și un post de viceprimar. În logica apropierii din mai multe importante orașe ale țării, ar fi de așteptat ca acest partener al oamenilor lui Robu să fie USR-Plus, dar să nu ne pripim cu calculele.
Și când spun să nu ne pripim cu formulele de guvernare locală mă gândesc să nu ne proiectăm simpatiile și logica noastră de simpli alegători în cazul atât de atipic al lui Nicolae Robu. Pentru mulți dintre noi se duce o luptă între bine și rău. Mai rafinată, lupta asta ar putea fi între un PSD Timișoara mai puțin nociv decât social-democrația „olguțelor” și „paul-stăneștilor” de la centru și un PNL Timișoara mai puțin doctrinar decât liberalii lui Orban. Altfel spus, niște pesediști mai cu față umană dacă-i pui lângă niște oportuniști liberali din gașca lui Nicolae Robu s-ar putea ca linia de vecinătate să se dizolve în materia politică și să nu mai surprindă o formulă de parteneriat PNL-PSD ca o majoritate în Consiliul Local Timișoara.
Zilele trecute, enervându-se pe o femeie care îl tot întreba sâcâitor despre proiectele derulate în folosul copiilor, Nicolae Robu a trimis-o pe alegătoare la USR, cerându-i să nu-l mai bată la cap că are de stat de vorbă cu mulți timișoreni mai docili. A trimis-o la USR, acolo unde sunt criticii lui. Asta este percepția lui Nicolae Robu, că dacă spui ce crezi că n-a făcut bine în munca lui, atunci îi ești dușman politic. Nu i-a zis femeii să se ducă să scandeze anti-Robu la PSD, căci PSD nu numai că nu-i este un pericol, dar i-ar putea fi mai degrabă în viitor un partener.
Nicolae Robu este un om orgolios și prea mândru să împartă satisfacția victoriei cu un USR care i-a periclitat cariera politică, iar în campania electorală, prin Dominic Fritz, a pus degetul pe toate rănile administrației sale, cum în mod evident nu a făcut-o PSD-ul. De ce ar guverna cu USR, când o amiciție interesată cu PSD ar fi mult mai comodă?
Oricât de zgomotoasă ar fi lupta cu pesediștii la centru, aici Nicolae Robu își știe partenerii PSD ca pe proprii negi de la subsoară. De ce ar da o relație calculată cum a avut-o în mandatele trecute cu Alfred Simonis sau Dan Idolu pe o contondență politică cu mult mai imprevizibilii useriști? Acest scenariu nu este unul dificil de desenat și deja am vorbit prea mult despre el.
Alt scenariu m-ar frământa mai tare. O victorie în aceleași condiții a lui Dominic Fritz ar limpezi mult mai repede scena politică. Cu cine și-ar dori o majoritate cei din noul val al politicii timișorene? Nu cred că useriștii și-ar permite același calcul ca Nicolae Robu. Nu poți considera atât de toxic un partid precum PSD, iar apoi să faci alianță cu el. Sau poți, dar atunci te dovedești la fel ca ceilalți și nu mai faci nicio diferență. Din acest motiv socot că o alianță USR-Plus-PNL s-ar putea face la Timișoara doar prin înfrângerea lui Nicolae Robu.
În primul rând, pentru că înfrângerea lui Nicolae Robu ar însemna (se tot vorbește despre acest scenariu) debarcarea acestuia din fruntea filialei PNL Timiș și preluarea organizațieii de Alin Nica, pe atunci probabil președinte al CJ Timiș și aliat cu USR la județ. Fără Nicolae Robu la partid și primărie, consilierii PNL ar da din coadă ca USR să-i bage în seamă pentru un post de viceprimar și n-ar mai conta atacurile din timpul campanie. Ba chiar mulți liberali ar recunoaște profilul de dictator și „circar boem” din punct de vedere politic al lui Nicolae Robu, turnându-și cenușă-n cap că nu l-au trimis la pensie cu ani mai devreme.
Comentarii prin facebook