Milioanele de români aflate în concedii în aceste zile au ratat cel mai important eveniment politic al verii. Nu, nu este vorba de alegerea doamnei Viorica Dăncilă drept cel mai potrivit candidat la prezidențiale, după chipul și asemănarea partidului, ci este vorba de ieșirea de la guvernare a unuia dintre cele mai oportuniste partide inventate pe acest pământ numit „Grădină a Maicii Domnului”. Poate că acelora repatriați din lagune străine nu le va veni să creadă că ALDE a renunțat de bunăvoie la câteva funcții de ministru, la multe funcții de secretar de stat, la zeci de șoferi, la tot felul de asistente și pentru ce? Ca să arate mândrie, că sunt politicieni cu coloană vertebrală? Când au descoperit-o, unde o aveau, de ce așa târziu? Sunt numai câteva întrebări amare despre acest episod frumos și târziu de vară.
Editorial de Eugen Sasu
Mai tare nu vreau să apăs pe durerea a aproape patru la sută din electoratul român activ. Și nici pe incertitudinile celor rămași să ducă la groapă programul de guvernare cu care au câștigat alegerile din 2016. Așadar, nu voi dezvolta cum ar mai rămâne Viorica Dăncilă la Palatul Victoria în interesul USR și PNL, cu ce voturi ascunse în tot felul de șmecherii electronice și lipsă de cvorum va fi lăsată doamna Viorica să conducă România, unii spun că spre un dezastru economic, alții doar spre o mare înfrângere electorală cum n-a mai visat dreapta politică românească din 1996. N-am să vă povestesc nici despre partea plină a paharului ivită în situația în care Viorica Dăncilă pierde guvernarea alături de PSD și, pentru prima dată în istoria post revoluționară a PCR-ului, partidul riscă să ajungă la desființare, prin migrare spre un alt partid vesel și jucăuș.
Da, m-aș bucura ca PSD să se ducă dracului după câte ne-au făcut în acești măcar ultimi ani, dar nu m-aș bucura așa de tare văzând că el nu moare, ci doar se transformă într-un „partid socialist modern european” cu nume Pro România, prin transfer gașcă cu gașcă. Și la un astfel de scenariu nu m-aș supara foarte tare dacă n-am ști că partidul mitomanului tot Minciună se va cheama, iar povestea PSD-ului ar putea continua sub un alt nume cu un tupeu deja bănuit. Și că la anul, șamponat, frezat, barbierit și parfumat acest partid ar emite pretenții să ducă electoratul spre uitarea acestor ani de rahat și spre noi culmi de viitor socialist, necesare la urma urmelor unui stat european ca România, dar nu cu păcăleli gen Victor Ponta.
Prin urmare, dacă nu vreau să discut despre toate acestea, de ce am mai deschis subiectul? Depre ceva tot vreau să aduc vorba. Despre Marian Cucșa, deputatul ALDE de Timiș. Ce va face el? Nu vă e milă de dumnealui? În ce situație se află el acum? Vi-l imaginați pe acest politician combătând feroce guvernarea Dăncilă, ca parte a opoziției ce este dumnealui? Omul ăsta a fost cel mai dolby și super stereo casetofon al lui Călin Popescu Tăriceanu. Nici nu se obosea să aibă puțintică originalitate. Dacă Tăriceanu zicea că e bine cu o lege proastă, atunci el făcea o conferință de presă și zicea că e foarte bine cu o lege proastă. Dacă Tăriceanu făcea un joc de glezne și mai critica părți micuțe din Ordonanta 114, atunci și Marian Cucșa zicea ceva, să se consemneze. Așa a dus-o trei ani. Ce va zice el acuma? Va critica guvernarea, foarte bine. Va pleca la PSD? N-are ce să câștige, că și-acolo e coadă pe puținele locuri eligibile. Mor de curiozitate ce va face omul ăsta. S-ar putea să nu aflăm niciodată.
Comentarii prin facebook