„Acest subiect este atât de frecvent discutat, încât poate cauza panică. Muşcătura de căpuşă prezintă un risc mic de îmbolnăvire (1,4%), dar ea poate duce la boala Lyme tardivă, gravă şi fără leac, motiv pentru care merită să schiţăm măsurile de luat”, spune Dr. Marius Havrincea, medic primar medicina familiei și instructor First Aid la Clinicile Medici’s Timisoara.
Ce sunt căpuşele?
Căpuşele sunt paraziţi care seamănă cu păianjenii (nu sunt insecte), care trec prin patru stadii de viaţă: ou, larvă, nimfă şi adult, şi trăiesc 2-3 ani. Au nevoie să consume sânge pentru a evolua. Acţionează vara (lunile mai-septembrie). Aşteaptă în arbuşti, tufişuri dese şi ierburi înalte (ferite de soare şi vânt), de lângă poteci, în poziţie iscoditoare, cu a patra pereche de membre întinse. Nu pot sări sau zbura. Când simt căldura, mirosul, vibraţiile omului sau animalului dorit, urcă repede pe gazdă şi caută un loc unde pielea e mai subţire: în/după urechi, pe scalp (păr), în jurul gâtului, inghinal, în jurul taliei, spatele genunchilor, subsuoară, în buric; dar pot muşca oriunde. Pregătirea pentru hrănire poate dura între 10 minute şi 2 ore. Taie prin piele şi introduc trompa. Secretă salivă cu proprietăţi anestezice, anticoagulante şi de cimentare, iar gazda nu simte muşcătura. Se hrănesc 2-3 zile dacă nu sunt sesizate, ingerând şi bacterii. După ce s-au săturat, se desprind şi cad. Transmiterea patogenilor se întâmplă următoarei gazde abia după 36 de ore de la ataşare. Pot transmite chiar şi 3 bacterii diferite deodată.
De ce sunt periculoase căpuşele și ”boala cu o mie de fețe”?
În Europa căpuşele pot transmite oamenilor mai ales boala Lyme (căpuşa rozătoarelor), encefalita de căpuşă, febra butunoasă (căpuşa câinelui), anaplasmoza.
Cea mai periculoasă este boala Lyme, produsă de bacteria Borrelia burgdorferi. Se numeşte şi “Boala cu 1000 de feţe” pentru că afectează multe organe şi diferă de la un om la altul.
Boala Lyme precoce (stadiul localizat): dacă în 7-21 zile de la muşcătură apare o zonă eritematoasă (roşiatică) centrată de locul ataşării, caldă, posibil dureroasă, se recomandă consult la Boli infectioase. Treptat, leziunea roşie se extinde chiar 30 cm, cu o zonă clară centrală semănând cu un “ochi de bou” sau cu o ţintă. Poate apare febră, frisoane, cefalee, artralgii, ganglioni măriţi. Aceste persoane ar trebui să efectueze analizele de sânge specifice: IgG şi IgM Borrelia burgdorferi sensu lato (anticorpii împotriva acestei clase de spirochete) la 3-6 săptămâni de la muşcătură.
Boala Lyme precoce (stadiul diseminat): după luni de zile apar noi pete de tip eritem migrator în alte zone ale corpului, dureri de muşchi şi de articulatţi, cefalee, vertij, palpitaţii, pareză facială, meningo-encefalită, iridociclită / corioretinită (cu dureri de ochi, scăderea vederii, fotofobie, vedere dublă), cardită cu bloc atrio-ventricular.
Stadiul tardiv diseminat: după ani de zile apar: artrita genunchilor, mononevrite (dureri, furnicături), tulburări de memorie scurtă, acrodermatită atrofică.
Cum se extrag căpuşele?
Protocolul de profilaxie post muşcătură de căpuşă al Ministerului Sănătăţii cuprinde:
PASUL 1: Îndepărtarea completă a căpuşei cât mai curând după muşcătură: Se prinde căpuşa tangenţial la piele cu o pensetă fină şi se extrage ferm, dintr-o singură mişcare. Nu se roteşte şi nu se înţeapă cu acul. Nu se folosesc chibrite, ţuică, ojă, benzină, uleiuri esenţiale pentru că parazitul va elibera bacteriile când e agresat astfel. Se studiază cu lupa sau se face poză (cele mai periculoase sunt căpuşele maronii mici cât o sămânţă de mac). Dacă au rămas bucăţi în piele, ar trebui scoase (cu ac steril sau lamă de bisturiu) de către medic, preferabil chirurg.
PASUL 2: Curăţarea zonei cu multă apă şi săpun şi aplicarea unui dezinfectant (Betadină) până la vindecarea rănii.
Se folosesc antibiotice?
Antibioticele se dau cel mai frecvent pentru liniştirea pacientului. Teoretic se recomandă aşteptare şi supraveghere clinică. Profilaxia cu antibioticul Doxiciclină oral 2 comprimate de câte 100 mg, în doză unică (în acelaşi timp) este recomandată persoanelor care întrunesc toate criteriile următoare:
- Adult sau nimfă din specia Ixodes,
B. Ataşare cutanată cu durată de peste 36 ore,
C. Prezentarea la medic în primele 72 ore de la extragere,
D. Când rata de infecţiozitate locală a zonei geografice e > 20%,
E. Când pacientul nu are contraindicaţie la Doxiciclină (alăptare, sarcină, copil sub 8 ani).
Decizia administrării unui antibiotic rămâne la latitudinea medicului. Antibioticele sunt singurul tratament dovedit eficient pentru boala Lyme, pot vindeca cele mai multe cazuri şi trebuie iniţiate cât mai repede. Terapia antibiotică este indicată teoretic doar în cazul apariţiei manifestărilor precoce ale unei infecţii.
Profilaxia antitetanică nu este indicată.
Care sunt măsurile de prevenire a expunerii la căpuşă?
Se recomandă evitarea zonelor cu iarbă şi arbuşti, păduri, parcuri în care e cunoscută prezenţa căpuşelor. În excursiile cu cortul se dezinfectează intrarea în cort cu insecticide (permetrină / dimetilftalat) şi se folosesc plase de protectie. Se poartă haine lungi de culoare deschisă pe care paraziţii sunt uşor de observat. Se poartă şosete. Se aplică spray-uri, creme şi loțiuni repelente (Dietiltoluamid – DEET 30%, la copii peste 2 ani; nu pe ochi, nas, gură, palme). Se recomandă verificarea atentă a hainelor, bagajelor şi a corpului la întoarcerea din drumeţii, duş imediat sau la maxim 2 ore după întoarcerea acasă.
Se recomandă verificarea atentă a copiilor la fiecare 2 ore de stat afară.
Se recomandă verificarea animalelor de companie (nu transmit căpuşele dar le introduc în casă) şi protejarea lor cu produse recomandate de medicul veterinar (vaccin), verificarea animalelor/păsărilor din curte la 2 zile, folosind mănuşi de menaj.
Pentru oameni este în studiu vaccinul Lyme PReP (împotriva bolii Lyme) ce va putea fi administrat în fiecare primăvară persoanelor care locuiesc în zone cu multe căpuşe. Există vaccin împotriva encefalitei de căpuşă.
Comentarii prin facebook