Joi şi vineri, preşedintele Germaniei, Frank Walter Steinmeier, va fi în Timişoara, urmând să participe la mai multe întâlniri şi evenimente. Steinmeier a ajuns astăzi în România, într-o vizită de stat, la invitaţia omologului său român Klaus Iohannis. Preşedintele german are tot azi mai multe întâlniri oficiale, printre care cu şefii celor două camere ale parlamentului, Alina Gorghiu şi Marcel Ciolacu, urmând ca joi dimineaţă să plece spre Sibiu. În această vizită va fi însoţit şi de Klaus Iohannis.
Până aici toate lucrurile par a fi în regulă. Ce nu mai pare în regulă este că, joi după-amiază, Iohannis îl va lăsa singur pe oaspetele german, care va veni la Timişoara. Astfel, Frank Walter Steinmeier va ajunge la în Capitala Culturală a Europei din acest an mai repede decât preşedintele României, lucru pe care din orice parte l-ai privi nu mai pare în regulă. Cu atât mai mult cu cât evenimentul Timişoara 2023 se desfăşoară (şi) sub Înaltul Patronaj al Preşedinţiei României.
Se ştie, Iohannis nu a fost prezent nici la deschiderea oficială a evenimentului din 17 februarie, atunci când a ajuns la Timişoara doar premierul Nicolae Ciucă şi ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu. Ar putea avea o scuză că atunci era plin sezon de ski. Dar acum, când avea oportunitatea să ajungă într-un oraş simbol al multiculturalităţii alături de preşedintele Germaniei, ce să-l fi oprit? Să-l fi speriat “regele scălâmbăielilor televizate”, Dan Negru, cu aşa-zisele bălării din oraş? Sau e vorba de aceeaşi izolare la care este supusă Timişoara de la nivelul actualei puteri fiindcă are un primar “altfel”.
Da, Iohannis a mai fost în Timişoara, în calitate de preşedinte, ultima dată cu mai bine de doi ani în urmă, la aniversarea Continental. Dar cât a fost atunci pentru Timişoara şi cât pentru compania germană?
Oare cu cât se apropie de finalul mandatului să-şi amintească tot mai mult de prima vizită oficială făcută la Timişoara? Se întâmpla pe 2 decembrie 2009, între cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidenţiale. La Operă se semna atunci aşa-zisul “pact pentru Timişoara” sau “Acordul de la Timişoara” de către Mircea Geoană, Crin Antonescu, Gheorghe Ciuhandu şi Klaus Iohannis. Ptrivit documentului, semnatarii îl susţineau pe Geoană pentru preşedinţia României iar pe “premierul de la Grivco” (exact, Iohannis!), pentru funcţia de prim-ministru. Sigur, semnatarii se angajau să sprijine Timişoara în cazul în care se vor aranja lucrurile aşa cum îşi doresc. (Nu s-a întâmplat acest lucru.) În schimb, Piaţa Operei s-a umplut cu câteva mii de protestatari la adresa celor din Operă. Aceştia, în locul mitingului pe care au vrut să-l organizeze au fost nevoiţi să se ascundă din furia oamenilor strânşi împotriva “ciumei roşii” şi a alianţei puse la cale la Grivco de un fost turnător la Securitate, iar câţiva ani mai târziu puşcăriaş pentru fapte de corupţie.
Comentarii prin facebook