„Conurbația Timișoara-Arad ar trebui să fie una dintre temele principale ale dezbaterii electorale de la aceste alegeri locale”, crede rectorul UPT.
Dacă în anii 2000, Timișoara și Aradul au însemnat o importantă poartă de intrare a investițiilor străine în România, în ultimii ani, alte orașe, de nivel similar, au recuperat diferența, iar unele dintre ele au trecut în față. Proiectul conurbației nu este unul nou, dar niciodată nu a fost tratat prea serios, a fost utilizat mai mult ca un element de PR, în special în Timișoara. Universitatea Politehnica Timișoara își propune în planul strategic o dezvoltare mai accentuată a parteneriatelor din Arad și Hunedoara, ca suport pentru reafirmarea unui rol regional al Timișoarei.
Potrivit unui raport al Băncii Mondiale întocmit pentru Agentia pentru Dezvoltare Regionala Regiunea Vest în urmă cu mai bine de 10 ani, realizarea unei conurbații între Timișoara și Arad ar plasa acest pol economic pe locul 2 în România, după regiunea București-Ilfov, în unele cazuri „rivalizând” chiar cu București. Dacă în domeniul infrastructurii de transport lucrurile au început să evolueze în bine în ultimii ani, între cele două orașe, restul punctelor de interes pentru o dezvoltare comună au fost tratate superficial în spațiul public.
„Chiar dacă la nivel global există modele de succes ale unor conurbații, precum St. Paul – Mineapolis în S.U.A., Reggio – Messina în Italia de sud, Ludwigshafen și Mannheim în Germania, în România discuțiile pe această temă nu au avut rol decât de PR pentru anumite persoane, proiectul nepărând să prindă un contur mai concret. În județe precum Mehedinți și Caraș-Severin asistăm la o înjumătățire a populației școlare din ciclul primar, raportată la anii `90, în timp ce în județele Arad și Timiș scăderea a fost între 10% și 20%, datorită faptului că au reușit să atragă populația mai tânără în anii de după Revoluție, dar și din cauza perspectivelor economice din cele 2 orașe. Din păcate scăderile recente de natalitate dintr-o perioadă de doar 4 ani, între 2019 și 2022, depășesc 10% în toate județele din Banat și Transilvania. Având în vedere că, deja aveam scăderi mari la ciclul primar, diminuarea suplimentară va crea în anii următori o problemă mare pentru dezvoltare. Dincolo de atragerea de resursă umană din afara țării, trebuie să venim cu un pol de dezvoltare puternic în România. Doar Timișoara sau doar Arad nu mai reprezintă o atracție atât de mare la nivel național, dacă acționează pe cont propriu. Cred că este momentul ca cele două orașe să înțeleagă că e important ca rivalitatea să rămână la nivel de sport și că trebuie să construim un proiect puternic împreună”, a declarat Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara.
Dacă Produsul Intern Brut al Aradului a fost în ultimii 20 de ani sub cel al Bihorului, PIB-ul județului Timiș a fost peste cel al județului Cluj în perioada 2003-2016. În ultimii 5 ani, însă, diferențele par să crească la nivel de PIB, în detrimentul Timișoarei și Aradului. Cele două orașe sunt conectate prin autostradă, iar modernizarea căii ferate Arad – Caransebeș este deja în derulare, deci o bază există deja.
„Din punct de vedere industrial, Timișul este pe locul doi la nivel național, după București. Universitatea Politehnica Timișoara, cea mai veche din regiune, a contribuit și la dezvoltarea învățământului superior arădean prin înființarea în 1972 a secției de subingineri de aici, care până în 1990 a funcționat în cadrul Politehnicii. Putem spune că dezvoltarea industrială a ambelor orașe a fost strâns legată de Politehnică. Anul trecut am câștigat în parteneriat cu Universitatea Aurel Vlaicu din Arad și cu municipalitatea un proiect pe învățământ dual la Arad, cu investiții de 25 milioane de euro. Credem că o gândire strategică privind dezvoltarea industrială și antreprenorială, bazându-ne pe experiența liderilor din Comitetul Director al universității, este mai mult decât necesară. Atât prin rolul jucat de Politehnică de-a lungul timpului cât și prin legăturile personale pe care le am cu liderii arădeni din zona administrației sau a companiilor, putem construi împreună un plan concret de acțiune după alegeri”, a continuat Florin Drăgan.
Clujul este mai atractiv pentru că are o infrastructură pentru evenimente mai bună decât Timișoara. 2023 a fost un an important pentru Timișoara prin derularea programului de Capitală Culturală, însă Aradul nu a beneficiat prea mult de acest lucru. O agendă comună de evenimente culturale sau spectacole, având în vedere și distanțele mici dintre cele două orașe, pot crește atractivitatea ambelor municipii.
„Capitala Culturală din 2023 a avut succes în Timișoara, dar nu a însemnat prea mult pentru regiune. Prin Facultatea de Inginerie de la Hunedoara, noi am dus Capitala Culturală o săptămână și acolo. La ora actuală Aradul stă mai bine la infrastructură decât Timișoara. În momentul în care reușim să organizăm evenimente sau festivaluri împreună, publicul căruia te adresezi este cel mai numeros din țară, după București. Astfel am crește atractivitatea ambelor orașe în rândul tinerilor, și am putea atrage studenți sau forță de muncă nu doar din regiunea Vest. Din toate punctele de vedere acest proiect poate deveni cel mai important pentru ambele județe, iar Politehnica va insista pentru dezvoltarea lui”, a încheiat Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara.
Comentarii prin facebook