Statul român a reușit să ”manipuleze” sumele alocate centrelor universitare din Cluj și Iași, ghidând mult mai mulți bani spre acestea, iar efectele au fost clar vizibile în economia locală și ceea ce produce aceasta. Rezultatele acestea sunt obținute în urma unui studiu desfășurat de mai mulți cercetători din cadrul Universității de Vest Timișoara.
Cercetătorii UVT au analizat bugetele publice alocate pentru centrele universitare Timișoara, Cluj-Napoca și Iași în ultimii 10 ani, dar și trimiteri la tendințele aflate în orizontul evoluțiilor viitoare din acest ecosistem format din decidenți publici, administrație publică centrală și locală, stakeholderi reprezentativi ai comunității, cadre universitare și cercetători, studenți și public larg, implicați și interesați, deopotrivă, cu privire la predictorii semnificativi ai evoluțiilor viitoare. Rezultatele au fost prezentate în cadrul unei conferințe la care au luat parte și conducătorii mai multor universități românești.
Rezultatele cercetării „Impactului decalajelor în finanțarea centrelor universitare asupra potențialului de dezvoltare la nivel local” arată că în ultimii 10 ani, decalajul de finanțare a făcut ca pentru centrul universitar Cluj-Napoca să fie alocat un buget cu 200 milioane de euro mai mare decât pentru Timișoara. Asta se simte în tendințele de dezvoltare a întregii comunități (PIB-ul pe locuitor în județul Cluj crescând și depășind PIB-ul pe locuitor în județul Timiș).
”Se poate vorbi despre un impact decisiv al intervenției statului în favoarea dezvoltării celorlalte două centre universitare mari (Cluj-Napoca și Iași) – o politică publică dezavantajoasă față de Banat și Timișoara, plecată probabil de la ideea că noi avem resurse proprii, investiții străine mari, șomaj aproape zero – care nu explică realitatea decât foarte sumar și la suprafață. Dacă obiectivul urmărit de întreaga comunitate este ca economia locală să devină puternică, diversificată și cu o creștere sustenabilă pe termen lung, este mai mult decât necesar de un alt nivel al finanțării de la buget a universităților, chiar dublu față de actualele cifre”, se arată în concluziile cercetării.
Deficitul de finanțare al centrului universitar timișorean față de cele din Iași și Cluj-Napoca are un efect amplificat și de un factor defavorabil Timișoarei – bazinul de absorbție al studenților este mult mai mare la Cluj-Napoca și Iași – iar pentru Timișoara un plus de locuri finanțate poate contrabalansa un minus de areal de absorție a studenților.
”Timișoara nu a făcut altceva decât să caute ca prin excelență și competitivitate să reducă decalajul de tradiție (n.r. universitățile timișorene au fost înființate ulterior față de cele din celelalte două orașe) academică pe care îl are față de Cluj sau Iași, cu mai mult sau mai puțin succes – însă, dacă vom fi în continuare subfinanțați, sunt foarte puține șanse să reușim să ajungem la nivelul orașelor universitare Cluj sau Iași – iar în orizontul 2030 Timișoara riscă intrarea într-un declin de dezvoltare comparativă, după ce a fost un performer al dezvoltării la nivel național”, se mai spune în poziția UVT.
Rectorul universității gazdă, Marilen Pirtea, a anunțat că va transmite studiul, alături de rectorii universităților din Timișoara, la Ministerul Educației, pentru setarea modului în care se vor aloca banii pentru acest domeniu.
„Împreună cu colegii rectori ai universităților timișorene membre ale ATU, voi transmite Ministerului Educației concluziile acestei proiecții comparative despre bugetele publice alocate pentru centrele universitare Timișoara, Cluj-Napoca și Iași în ultimii 10 ani. Ideile rezultate vor reprezenta un set de date argumentative pe care universitățile din ATU le vor susține pentru setarea un alt nivel a bugetelor finanțărilor publice care vor fi alocate centrului universitar timișorean de către Ministerului Educației, pentru recunoașterea rolului strategic pe care îl joacă universitățile din Timișoara în dezvoltarea întregii regiuni a Banatului, dar mai ales pentru a stimula competitivitatea economiei din Timișoara, a cărei tracțiune nu poate să crească în absența unor generații de absolvenți dimensionate corect, măcar pentru orizontul următorului deceniu economic”, a spus Pirtea.
Comentarii prin facebook