Când a sărbătorit cu fast a 293-a trădare a UNPR în baza interesului naţional, de a picat Guvernul Ungureanu şi a venit guvernarea PSD în 2012, Victor Ponta a arătat cum s-a ţinut dumnealui de cuvânt.
Vasile (nu soferul primarului)
Ca să spele ceva din flegma trasă cu poftă pe ideea de moralitate în politică, Marian Constantin Vasile, fost vicepreședinte liberal al CJ Timiș, a venit ca la grădiniță cu poezia învățată.
Capu’ la solutii
Când vezi o mână întinsă spre tine situația deja devine analitică. Înecatul o vede ca pe o salvare, că tot n-are altceva mai bun de făcut. De multe ori, și o creangă uscată pare o mână caldă de salvator, deși ea se frânge la prima apucătură.
Familie „defavorizata” solicita donatii in orice moneda, chiar si din Botswana
Categoric nu există filială PSD mai năpăstuită decât cea din Timiș. Pe lângă că nu-i bagă electoratul în seamă în Timișoara de mai bine de două decenii, social-democrația de pe Bega are momente când pare ca o familie defavorizată. Dezorganizată chiar.
Marea impacare
După trei ani de vrajbă, frustrări, pereți vopsiți cu „AC Recaș nu e Poli”, „Poli joacă pe Știința” etc, o banală postare pe contul de Facebook al primarului Nicolae Robu ar putea porni drobul de sare. Patetic cum îl știm, primarul Robu a arătat că de vină pentru lipsa de dialog cu suporterii din Druckeria nu este orgoliul dumnealui, ci al altora, ghici ciupercă al cui.
Club de fotbal la vanzare. Dar cine il cumpara?
În câteva zile, ACS Poli termină campania de promovare și treburile nu sunt limpezi deloc la club. Timp nu mai este de pierdut, ba chiar ar trebui dat puțin în urmă. Peste vreo două luni și jumătate jucăm în prima ligă.
Mineriada lui Alfred Simonis
În urmă cu câțiva ani, când începea să strălucească pe firmamentul politicii timișene, consilierul local PSD Alfred Simonis părea un tânăr de ispravă, exploziv, cu multă pasiune și elan muncitoresc.
Ce moment v-ati gasit, maestre, profesore!
Când Timofte și Alexa veneau să facă echipă în conducerea tehnică și managerială la ACS Poli, vorbeam de-o garanție pe care am avea-o noi, puținii suporteri, în fața diletantismului și jocurilor politice ce amenințau să domine activitatea clubului finanțat de administrația județeană și locală.
Portie dubla, bre! Cum creeaza statul noi locuri de munca
Înainte de a candida la Primăria Timișoara, uselistul Nicolae Robu făcuse o pasiune din datul afară al lui Johnny Cojocari, că venea parcă din altă eră preistorică, că aducea împreună cu Aura Junie, Chiș Culiță și alții vechiul sistem administrativ Ciuhandu, contestat de cei care doreau să revoluționeze modul de a gestiona orașul.
Mai preia primaria controlul orasului?
Trec de câteva ori pe zi pe lângă două-trei imobile bombă ecologică în zona unde locuiesc. Și de câte ori mă plimb pe lângă aceste pisoare cu număr de casă îmi amintesc că atunci când un primar nou îl înlocuiește pe unul vechi, epuizat de timp, vârstă și metehne, tragi speranțe că lucrurile se vor schimba odată și-odată.
RevoltatORZA
Jur pe roșu, pe caietul de licențiere al ACS și pe promovarea en-fanfare a ASU Poli că n-aș mai fi rămas încremenit în saga ipocriziei cu ilegalitățile de la Poli-Iancu dacă nu apărea o declarație senzațională și nemaipomenită a lui Adrian Orza.
File de istorie: cum „a luptat” PSD cu ilegalitatile de la Poli
Revin la subiectul finanțării ilegale a clubului Poli din vremea lui Marian Iancu după ce PSD Timiș a avut o reacție dură la adresa executivului Primăriei Timișoara. Privită cu capul pe umeri, decizia consilierilor pesediști de a nu mai vota niciun proiect de hotărâre cu aviz de legalitate pus de juristul Ioan Cojocari este normală
Un fluviu de ipocrizie. Multi am fost, putini am ramas
Am încercat în urmă cu ceva vreme o brumă de solidaritate cu oficialii timișeni care astăzi sunt trași la răspundere pentru modul cum au finanțat un club de fotbal privat, Poli Timișoara a lui Marian Iancu. Spun „a lui Marian Iancu” pentru a o diferenția de ACS Poli sau ASU Poli, nu pentru că ar fi fost o afacere exclusiv privată.
Criza gigabitului
Ceva îmi spune că încă din fragedă pruncie, la Bocsig fiind, Nicolae Robu visa să vorbească mult la telefon. Probabil că pe atunci nu se știa despre ce va să devină internetul, că precis își dorea pentru când va fi mare să navigheze pe toate browserele mapamondului.
Cum au sarbatorit liberalii saptamana Black-Out
Liberalii au trecut prin Săptămâna Patimilor cum altfel decât pătimind. Dar nu prin vreo autoflagelare, vreun post negru sau vreo altă restrângere de la plăcerile vieții, ci prin simpla calitate de opozanți ai teribilului Guvern Ponta. De cealaltă parte, e clar că pesediștii au mâncat de dulce în Săptămâna Mare și le-au făcut poftă și liberalilor.
Cine rupe pisica in povestea Politehnicilor?
Viitorul imediat sau ceva mai îndepărtat al fotbalului local reprezentat de cele două Politehnici Timișoara este un subiect tabu. Nici presa, nici autoritățile locale, cele universitare nici atât, nu vorbesc despre ce se va întâmpla odată și-odată cu conflictul ăsta mocnit dintre cei de la ACS Poli și cei de la ASU Politehnica.
Un alt „nea Nicu” si-o „Epoca de Aur”
Nu știu cum ar reacționa primarul Robu dacă, în rol de ziarist, aș spune toată ziua că dumnealui este un Dalai Lama al spiritualității timișorene, un Jimi Hendrix al muzicii bănățene, că este un Ivan Patzaichin al sportului local ori un Baiazid al investițiilor.
Paradoxul alegatorului „traseist”
Sorin Cociobea. Îi știți povestea. Consilier județean beneficiar al „ordonanței traseiștilor” pe ruta PDL-PSD. Era să rămână anonim în politica timișeană dacă nu făcea afirmația cum că PSD este un „cancer”. „Avansați înainte”, „coborâți jos”, bun, a observat omul gaura din macaroană și s-a luminat la față.
Timisoara din pom si pomul din aer
Până și dușmanii politici ai primarului Timișoarei recunosc dinamismul administrației Robu. Că de pe urma acestui dinamism nu se alege orașul cu prea multe e o altă mâncare de pește, zic aceiași adversari, printre care și Bogdan Herzog (consilier local independent, analist Vocea Rusiei). Dreptatea este pe undeva pe la mijloc. Nimeni nu-i poate reproșa…
Asta ne e destinul? Hotul priceput sau cinstitul incompetent?
Urmărind cu o oarecare detașare, chiar resemnare, evenimentele parlamentar-penale din ultimele zile, unele comentarii făcute de minți aparent deschise ale scenei publice românești, am tras concluzia că în țara asta două categorii umane mai importante coexistă tragic.
