Înțeleg cum nu se poate mai bine frustrarea cetățeanului Nicolae Robu în chestiunea amplasării sălii polivalente la Giroc. O înțeleg și eu ca timișorean și nu aș intra cu așteptările mele în calculele politice ale celor două tabere din administrația locală. Nu mă interesează câtuși de puțin nici că ridicarea sălii de către PSD la Giroc va lăsa dezarmat electoral un primar liberal în toiul alegerilor din 2020, nici dacă, dimpotrivă, ridicarea sălii în spatele stadionului „Dan Păltinișanu” le-ar ridica liberalilor ditamai capitalul politic. Sincer, mi se rupe cine va câștiga alegerile pentru importanta contribuție de a da Timișoarei o frumoasă sală polivalentă. Tot ce mă interesează în această larmă e dacă ne batem joc de orașul ăsta sau dacă facem ceva cu logică.
Dincolo de scuzele cu care se acoperă tehnic cei de la CJ Timiș când aleg locația Giroc, mă doare sufletul când mă gândesc cum ratăm șansa unei dezvoltări raționale a acestui oraș. Pentru că nu poți să nu te revolți că ambiția măruntă a cuiva naște anomalii de genul celei cu investiția din Giroc. O gară se pune într-un anume loc după niște rațiuni, un port se face lângă o apă, un intermodal îl faci lângă aeroport, nu îl faci la Ghizela, cum la fel de bine ai șansa să faci în Timișoara ce în puține locuri se mai poate face: un campus sportiv. Timișoara are ceva ce nu multe orașe au: spațiul pentru așa ceva. Clujul, un oraș mult mai închis decât capitala Banatului, are sala polivalentă lângă Arena și ambele la un pas de centru. Timișoara nu va avea așa ceva din prostie. Și nu pentru un ciclu electoral, ci pentru decenii sau sute de ani, căci nimeni nu mai investește în așa ceva după aiureala care e pe cale s-o facă PSD și conducerea CJ.
Nu mă interesează cine câștigă alegerile în 2020 dacă aș observa bun simț și o organizare rațională în dezvoltarea acestui oraș. Vom avea sală polivalentă la Giroc nu pentru că așa ar spune arhitecții și vizionarii, ci pentru că acolo are CJ un teren, iar acolo unde ar fi normal să se ridice o astfel de investiție, terenul nu este al CJ, ci este al primăriei conduse de Nicolae Robu, adversarul politic. Mă interesează însă că sportul este urmărit și practicat de tot mai puțini copii, că în loc să alerge prin parcuri și terenuri de sport, să-și caute modele pe arenele de fotbal sau în săli polivalente, ăia micii stau toată ziua pe telefoane. Asta mă interesează, ca atunci când merg la un suc sau la o bere în Complexul Studențesc să fie tentați să fugă la un meci de baschet sau la unul de fotbal, nu să uite că există astfel de competiții desfășurate la Giroc.
Nu mă interesează că peste patru ani Sorin Grindeanu sau Nicolae Robu, unul dintre ei, va fi primar al Timișoarei. Nici că Dobra Călin ar putea fi reales președinte al CJ. Mi se rupe de asta și mă doare că astfel de calcule pe termen scurt ne vor afecta pentru mulți-mulți ani. Poate peste 20 de ani PSD nici nu va mai exista. Copilul meu habar nu va avea de ce Timișoara nu are sala polivalentă lângă stadion și cine a fost Călin Dobra. Nici cine a fost Nicolae Robu sau premierul Grindeanu. Nu va ști nici că odată am trecut pe lângă șansa de a ne dezvolta cu mai multă inteligență și mai puțină patimă politică. Poate nu vom mai ști nici cine a fost Poli Timișoara, cu ce minge se joacă handbalul și cine a dat drumul cândva la vaporașe pe Bega. De aici vine tristețea, domnilor de la PSD și PNL. Dacă chiar asta contează pentru voi, luați-l pe Nicolae Robu și băgați-l în PSD, numai să nu distrugeți Timișoara.
Comentarii prin facebook