„Mai bine pierd alegerile, decât să fiu mârlan”, spunea Klaus Iohannis, cu două zile înainte de turul II de alegeri. În cele din urmă, Iohannis n-a fost mârlan, dar a câștigat, în timp ce Victor Ponta a fost și mârlan, și perdant.
Cand isi va pierde Neamtul rabdarea?
Aud deja tot felul de îndemnuri pentru preluarea totală a puterii de către dreapta câștigătoare în alegerile prezidențiale. Pregătiți de răzbel intern, chiar unii pesediști au lansat varianta separării apelor în politica românească.
Obstescul sfarsit politic al Clanului Sarbu
Revoluția pașnică din Noiembrie a învins! „Dictatorul” Ponta și-a băgat mâinile în fund și a fugit. Deocamdată în concediu. PSD-iștii rămași acasă au dat drumul la Jihad. Cu cuțitele pe masă, se cer demisii și demiteri. Haosul e total, iar mai vechea profeție a lui Victor Ponta, „scapă cine poate”, e pe cale de-a fi pusă în practică.
Vremea „sobolanilor”
Așadar alegerile s-au terminat, românii învingând aproape prin KO tehnic pe șeful suprem și totodată chintesența unui sistem profund imoral și mincinos. La 25 de ani de la Revoluția din Decembrie, am trăit să vedem și Revoluția din Noiembrie. Am lăsat „jurnalele de campanie” deoparte și m-am întors pe „terasă”.
16 noiembrie 2014 – ziua in care Dumnezeu a fost roman!
În ziua de 4 iulie 1954, la Berna, într-una dintre legendarele finale de campionat mondial, Germania fraților Walter învingea o extraordinară selecționată a Ungariei cu 3-2. Asta, după ce, în faza grupelor, maghiarii i-au învins pe nemți cu un neverosimil 8-3. „Panzerele” au fost ajutate în finală de o vreme foarte rea, cu ploaie și vânt, terenul greu fiind în defavoarea mult mai tehnicilor fotbaliști maghiari.
Presedintele „popcorn”
România sacoșei cu făină și-a litrului de ulei pomană a pierdut duminică în fața unei Românii mândre și totodată indignate de tupeul politicienilor de la București. Klaus Iohannis nu a fost neapărat scopul în aceste alegeri prezidențiale, ci vehiculul care a dus furia românilor umiliți spre o sancțiune binemeritată dată PSD
Victor Ponta – un fel de Ghita Pristanda
Filmulețul scos pe piață de Traian Băsescu cu Victor Ponta i-au atras premierului tot felul de calificative, de la pisicuț la mielușel. Personal, văzându-l așa ascultător și docil în fața lui Băsescu, dar extrem de viteaz în afara Palatului Cotroceni, și mai ales pe la televiziuni, Ponta mi-a amintit de un celebru personaj al literaturii române.
Vot in legitima aparare. Mergeti la urne, ca si cand ar fi pentru ultima oara!
De 25 de ani vorbim de opțiunea românului pentru răul cel mai mic în alegerile prezidențiale. Niciodată n-am trăit ca-n basme, să alegem între Făt Frumos și Balaur, între Soare și Întuneric, Mesia sau Satana. Poate doar în 1990, Duminica Orbului, când puteam opta pentru sir Rațiu, dar am ales tov. Iliescu.
Capii BOR – slujitorii Domnului sau slugoii lui Ponta?
Doar câteva zeci de ore ne mai despart de finalul campaniei electorale pentru turul II al alegerilor prezidențiale. Cea mai mizerabilă campanie de la cea din 1990. Unii poate își mai aduc aminte cum Ion Iliescu speria lumea că se întorc moșierii, îi transformă pe țărani în iobagi și le pun botnițe la gură la culesul viilor.
Cea de-a patra putoare
Ar fi incorect să vin eu acum să împart jurnaliștii în cei care manipulează și în cei care, pe un cal alb și frumos, promovează tot ce e bun și sănătos în societate. Și fără intenție, tot mai o dai pe lângă. La un meci al lui ACS Poli, de exemplu, poți spune, luat de entuziasm, că în tribune sunt 2.000 de oameni, iar în realitate sunt numai Nicolae Robu și încă 299 de microbiști.
Domnule Ponta, se poate si la noi o pomana electorala?
Nu mai țin minte ce s-a făcut în Timiș și Timișoara pe vremea lui Văcăroiu, dar îmi amintesc că primarul Oancea se plângea că suntem nedreptățiți de guvernarea PDSR. Apoi CDR și Gheorghe Ciuhandu s-au ajutat unul pe altul să câștige în logica îmbelșugării pentru prima dată a Timișului.
Dupa 25 de ani, „huliganii” s-au intors pe strazile Timisoarei
Câteva mii de timișoreni au protestat din nou, sâmbătă seara, în Piața Operei. N-au fost cu foarte mult mai puțini decât cei care ieșeau în stradă, tot într-o sâmbătă, pe 16 decembriei 1989. Atunci, Nicolae Ceaușescu i-a făcut „huligani” într-un celebru discurs din seara de 20 decembrie. Huligani plătiți de „agenturili” străine.
Televizor masina mica. De ce nu vedem deplasarile lui Poli?
Ca multe alte activități cultural ori sportive – concerte, teatre, filarmonica, muzee etc – și fotbalul practicat de ACS Poli este finanțat de la bugetul local cu sume importante de bani. Nu mă opresc la oportunități și priorități, căci vom vorbi până mâine dacă era mai bine să renovăm un spital sau să încercăm să atragem poporul spre spații deschise, spre mișcare și, în cele din urmă, spre pasiune și distracție.
De ce uraste Victor Ponta Timisoara
Victor Ponta refuză invitația făcută de rectorul UVT pentru a participa la o dezbatere electorală la Timișoara, alături de contracandidatul său, Klaus Iohannis. Candidatul PSD nu vrea însă Timișoara, având probabil oroare la acest nume. La fel ca Nicolae Ceaușescu. Fiindcă, din acest punct de vedere, Ponta e urmașul lui Ceaușescu, nu al lui Ion Iliescu.
„Spiritul Timisoarei” vs „mandria de-a fi romanii” lu’ Victor Ponta
Nu cu foarte mult timp în urmă, la alegerile europarlamentare din primăvara acestui an, PSD câștiga lejer scrutinul, atât pe județul Timiș, cât și în Timișoara. Social-democrații au deschis de atunci șampaniile (și se pare că nu le-au mai închis până duminică), bifând Timișoara pe o lungă listă a orașelor roșii.
Romania omului bine facut
Înainte ca turul întâi al alegerilor prezidențiale să pună vreo zece procente sudisto-moldovenești între Ponta și Iohannis, o campanie gândul.info ne-a spus cine este „președintele internetului”. Conform portalului de stiri amintit, Klaus Iohannis este șeful statului preferat de internauți, cu aproape 50% din voturi furnizate online, pe locul doi clasându-se Monica Macovei, vreo 35 procente, pentru ca Victor Ponta să nu se ridice mai sus de 3,5 procente.
Are PSD Timisoara sange in „instalatie”?
„Dom’ primar, ce-ai pe cap? Bască, ahaaaa, de ce ai bască, așa umblă un primar serios, cu bască? Aaaa, nu-i bască? Păi matale de ce nu porți bască? Ce om al muncii e ăla fără o bască?”, am citat aproximativ din domnișorul Alfred Simonis, Dan Idolu și Radu Țoancă, consilieri locali PSD puși serios pe opoziție „constructivă” în legislativul municipal.
Un „abuz” sanatos
Aud tot mai apăsat în ultima vreme că procurorii DNA ar face tocmai în prag de alegeri un oribil abuz prin această campanie „Mani Pulite” în politica românească. Când crede că e prea înțelept, românul trage niște concluzii aprige, considerând că ceva-ceva pute pentru nasul său fin.
Parlamentul Romaniei, ca o banda infractionala organizata
Pentru că Parlamentul reprezintă principalul exponent al democrației reprezentative și fiindcă democrația noastră este încă destul de firavă, nu am abuzat niciodată de critici la adresa parlamentarilor. Nu că n-ar fi meritat-o. Dar criticând otova tot ce aparține de parlamentarism, dai apă la moară celor care tânjesc după un tătuc unic, care nu înțeleg ce rost au partidele și – în fond – cu ce se mănâncă democrația.
Spaisul lui Klaus. De ce-ar vota romanii un candidat care-i cheama la munca?
Noroc că alegătorul român nu prea este curios de planurile cincinale, doctrinele, ideologiile, programele candidaților la președinție. Ca pământean, nu pot să nu recunosc că treburile astea cam plictisesc. Hai, pe scurt, o idee despre ce vrea omul să facă dacă ajunge întâiul om în stat.
