Doar câteva zeci de ore ne mai despart de finalul campaniei electorale pentru turul II al alegerilor prezidențiale. Cea mai mizerabilă campanie de la cea din 1990. Unii poate își mai aduc aminte cum Ion Iliescu speria lumea că se întorc moșierii, îi transformă pe țărani în iobagi și le pun botnițe la gură la culesul viilor. Acum am aflat că avem un candidat care vrea să vândă Transilvania ungurilor, care tranzacționează copii și taie pensiile. Încă puțin și aflam că acest candidat mănâncă la prânz carne de român ortodox, iar seara bea sânge de copil. Evident, celălalt candidat spune adevărul și numai adevărul ori de câte ori deschide gura.
Mai mult poate ca niciodată – eventual doar tot în 1990 – de această dată un rol hiperactiv în campanie l-a avut și Biserica Ortodoxă Română. Pe față, fără ocolișuri, pe tot cuprinsul țării așa-zișii slujbași ai lui Dumnezeu, de la patriarh pînă la ultimul popă de cătun, s-au implicat în sprijinirea candidatului Victor Ponta. Hai, poate or fi fost și câteva excepții, ca la orice regulă care se respectă. Prea veselul patriarh într-o țară tristă Daniel Ciobotea a dat semnalul chiar în startul campaniei, când i-a conferit lui Liviu Dragnea o importantă distincție bisericească, cântându-i apoi în cor cu subalternii „Vrednic este!”. Numele lui Victor Ponta n-a lipsit din slujbe, lucru care nu s-a întâmplat exact din timpul lui Ceaușescu. Mai harnici ca activiștii de partid, popii au ieșit de această dată din parohii umblând din casă în casă pentru a împărți materiale electorale. Cei care nu și-au găsit până acum timp de necazurile și grijile oamenilor, acum au putut să-i colinde electoral pe români.
Veți spune că, la fel ca toți ceilalți oameni, și popii au dreptul la opinii electorale. Așa este, dar ele nu trebuie transmise în biserică. Rolul preoților este să aducă alinare oamenilor, nu pliante electorale. E normal să meargă pe mâna unui ortodox, când acesta se confruntă cu un lutheran, vor spune alții. Chiar așa? Acesta e un criteriu pentru a alege un președinte? Și totuși, de ce a intrat BOR așa de agresiv în această campanie electorală? E adevărat, că dintotdeauna Biserica Ortodoxă – spre deosebire de cea Catolică – a fost în subordinea puterii seculare. BOR l-a slujit cu râvnă și pe Ceaușescu, chiar și atunci când acesta dărâma biserici, Patriarhul Teoctist aplauda. Și totuși, chiar așa de slugarnică precum acum n-a fost niciodată.
Motivul real al acestei slugărnicii nemaivăzute este altul, și unii preoți l-au recunoscut. E vorba de bani. Bani cu care guvernul a cumpărat sprijinul Bisericii. Precum ultimii lipitori de afișe care prestează pentru câteva zeci de lei, popii ortodocși l-au vândut pe Iisus Hristos PSD-ului pe câțiva arginți. (Precis mai mult de 30!) Nu e un secret pentru nimeni că șeful organizației BOR este unul dintre cei mai arghirofili indivizi din România. Unul de prin Suceava a băgat drujba în mai multe păduri decît Hrebenciuc și Verestoy la un loc. BOR a devenit cea mai profitabilă. Și nu le ajunge! Într-un fel e normal, întreținerea parcului de Mercedesuri fiind costisitoare. „Nimeni nu poate sluji la doi domni. Nu puteți sluji la Dumnezeu și la Mamona*”, spunea Iisus Hristos. Dacă e adevărat – și este adevărat, fiindcă nu poți să pui la îndoială cuvântul Domnului – atunci BOR nu-l mai slujește demult pe Dumnezeu. Îi mai slujește doar pe Ponta și Mamona.
*Mamona – denumire biblică a Diavolului personificat prin lăcomie și bogăție
Comentarii prin facebook