Pentru că Parlamentul reprezintă principalul exponent al democrației reprezentative și fiindcă democrația noastră este încă destul de firavă, nu am abuzat niciodată de critici la adresa parlamentarilor. Nu că n-ar fi meritat-o. Dar criticând otova tot ce aparține de parlamentarism, dai apă la moară celor care tânjesc după un tătuc unic, care nu înțeleg ce rost au partidele și – în fond – cu ce se mănâncă democrația. Ceea ce se și întâmplă de altfel, potrivit sondajelor marca Vasile Dâncu, care-l dau pe Ceaușescu drept cel mai iubit președinte din istoria României. Însă oricât de fan al parlamentarismului ai fi, nu poți să treci cu vederea peste tot ce se întâmplă acolo în ultimele zile.
Din capul locului trebuie remarcat faptul că avem cel numeros, dar și cel mai rudimentar parlament din istorie. E evident faptul că precaritea educațională, intelectuală și morală a multor indivizi din parlament și-a pus amprenta negativă asupra întregului grup. Astfel că banalizarea parlamentului are o cauză chiar din interior. Evident, s-a lucrat mult în ultima perioadă împotriva parlamentului. Un exemplu concret este Traian Băsescu (individ cu tendințe dictatoriale) care a dus o continuă campanie de denigrare a acestuia, cu sau fără motive. Sau ce motiv mai bun să dai vizavi de decredibilizare, atâta timp cât șef al Camerei Deputaților a fost pus un specimen aproape biped, cu numele de Valeriu Zgonea, devenit cunoscut fiindcă a fost coleg de clasă cu Mihai Viteazul? Dacă ai fi amator de teorii ale conspirațiilor, ai spune că există o ocultă undeva care își dorește neapărat să demonizeze acest for.
E de notorietate faptul că fiecare partid are câțiva parlamentari cu o anumită expertiză în domeniu, restul fiind niște indivizi parcă culeși de pe străzi. Așadar, nu e de mirare că prin parlament mișună tot felul de derbedei, a căror unică preocupare este traficul de influență. Fiindcă oricum nu se pricep la altceva. Chiar dacă mai aduc un ban în colegiul lor, în mod cert acest ban e cheltuit prin firmele alesului. O altă problemă a acestor indivizi aleși printr-o eroare a naturii a fost să-și asigure mega-imunități. Cu toate că, în acest moment, se bucură de cea mai mare imunitate dintre parlamentele europene, în „marțea neagră” au încercat să și-o sporească la infinit, ca potențiali infractori ce sunt.
Revenind la ultimele zile, ceea ce s-a întâmplat e chiar sfidător. Și mă refer aici la zidul pe care parlamenarii l-au făcut în jurul colegilor căutați de Justiție în dosarele retrocedărilor, respectiv Microsoft. Deja unii implicați au intrat după gratii în ambele dosare. Partenerii lor de potlogării sunt însă bine mersi, fac legi în continuare. Veți spune că nu trebuie generalizat, vinovați acum fiind cei de la PSD, UNPR, PC și „tăricenii”. Așa este. Dar îmi amintesc că și PDL făcea zid în jurul Monicăi Iacob Ridzi, astăzi o fană înfocată a lui Victor Ponta. Știu infractorii ce vor și cine îi ajută! Dacă un individ oarecare ascunde un posibil răufăcător căutat de Justiție, este acuzat de favorizarea acestuia. Dacă parlamentul face însă front comun în jurul unor pușcăriabili, se cheamă că e imunitate parlamentară. Prin urmare, nu e nicio exagerare când afirmi că acest parlament se comportă precum un grup infracțional organizat.
Comentarii prin facebook