Desființăm sau nu fâșiile verzi dintre trotuare și carosabil? Primarul Nicolae Robu spune că da, pentru că sunt sursă primară de praf și poluare. El este contrazis de unii peisagiști, pe care edilul îi invită la discuții, pentru că nu-i plac litigiile.
Primăria Timişoara a anunțat că vrea desfiinţeze fâșiile dintre trotuare și carosabil, considerate spații verzi. „Nu consider că sunt spaţii verzi acele fâşii dintre trotuar şi carosabil care, de fapt, nu au niciun fir de iarbă. Ele conţin doar pământ care, când plouă, se transformă în noroi, respectiv noroi în care bălteşte. Când e vreme bună, avem praf care se ridică în atmosferă şi pe care îl inspirăm (…) E o prostie să-ţi îndeplineşti indicatorii de suprafaţă verde raportată la suprafaţa oraşului prin astfel de fâşii. Ele trebuie desfiinţate, ca să nu mai fie mizerie acolo. Sunt doar zone de protecţie a drumului. Nu sunt spaţii verzi în adevăratul sens al cuvântului. Sunt greu de întreţinut, sunt costisitoare. Aceste fâşii au fost desfiinţate de majoritatea oraşelor mari vest-europene (…) Nu prin acele fâşii se rezolvă problema spaţiilor verzi”, explica, în urmă cu ceva vreme, primarul Nicolae Robu.
În 2015, conform datelor oferite de administrația locală, Timişoara avea aproximativ 550 de hectare de spaţiu verde, excluzând Pădurea Verde, ceea ce înseamnă aproximativ 18 mp/locuitor. Dacă ar fi fost inclusă și Pădurea Verde, suprafața ar fi crescut la 38 mp/locuitor. Normele europene prevăd un minim de 26 mp de spaţiu verde / locuitor. Spațiile verzi sunt constituite, conform legii, din parcuri, grădini, scuaruri, fâșii plantate, grădini botanice, muzee în aer liber, spații aferente dotărilor publice, spații verzi pentru agrement, culoare de protecție față de infrastructura tehnică și păduri de agrement.
Între timp, Robu pare deschis la dialog. Asta, după ce a existat o reacție din partea Asociației Peisagiștilor, care a criticat intenția desființării acestor fâșii verzi. „Nu vreau să creăm un litigiu între administraţia publică locală şi această asociaţie. Nu-mi plac litigiile cu nimeni. Îi invit la o discuţie şi să aibă o poziţie raţională. Se pare că au fost deranjaţi de declaraţii ale mele, pe care evident că mi le asum şi le susţin în continuare, că este aberant să ne îndeplinim indicatorii de suprafaţă verde la suprafaţa totală a oraşului, respectiv la numărul de locuitori cu astfel de spaţii verzi, care nu sunt spaţii verzi. Pretenţia de a le face să fie spaţii verzi cu ajutorul Poliţiei Locale, este total nerealistă. Nu putem să avem câte un poliţist din 100 în 100 de metri, 24 de ore din 24, 7 zile din 7, ca să păstrăm aceste fâşii”, spune acum primarul Timișoarei. Acesta susține, în continuare, peste tot în lume s-a renunţat la astfel de fâşii. „Nu am spus că le desfiinţăm peste tot, dar acolo unde avem intervenţii şi este raţional să le desfiinţăm, trebuie să o facem (…) Mai mult, în loc să ne aducă un plus de oxigen, de puritate în aer, aceste fâşii contribuie din plin la poluarea cu praf. De pe aceste fâșii provine cea mai mare a noroiului de pe carosabil. Vrem să transformăm terenuri construibile în spații verzi și să creștem într-adevăr zestrea de spații verzi a orașului nostru. Dar nu mințindu-ne, ci făcând un lucru rațional”, a mai afirmat Robu.
În 2015, conform datelor oferite de administrația locală, Timişoara avea aproximativ 550 de hectare de spaţiu verde, excluzând Pădurea Verde, ceea ce înseamnă aproximativ 18 mp/locuitor. Dacă ar fi fost inclusă și Pădurea Verde, suprafața ar fi crescut la 38 mp/locuitor. Normele europene prevăd un minim de 26 mp de spaţiu verde / locuitor. Spațiile verzi sunt constituite, conform legii, din parcuri, grădini, scuaruri, fâșii plantate, grădini botanice, muzee în aer liber, spații aferente dotărilor publice, spații verzi pentru agrement, culoare de protecție față de infrastructura tehnică și păduri de agrement.
Comentarii prin facebook