Arheolgii români şi maghiari realizează noi descoperiri de mare valoare la Mănăstirea Egres. Cercetările continuă / FOTO

Cercetările arheologice desfăşurate la deja cunoscuta mănăstire de la Igriş continuă cu succes. Un proiect de cercetare româno-maghiar,  scoate la lumina zilei detalii tot mai interesante legate de situl istoric aflat în localitatea din apropierea Mureșului. Chiar în urmă cu câteva zile au fost descoperite o serie de monede de valoare arheologică deosebită.

Cercetările arheologice fac parte din cadrul unui proiect de cercetare româno-maghiar inițiat în anul 2016, de Muzeul Naţional al Banatului din Timișoara și Institutul de Arheologie al Universității Catolice Péter Pázmány din Budapesta (Ungaria) prin finanțare din partea Bethlen Gabor Alap. Mănăstirea Egres, care a fost construită pe locul unde astăzi se află localitatea timişeană Igriş, a fost una dintre cele mai importante mănăstiri ale Regatului Maghiar medieval, perioada sa de maximă înflorire fiind în cursul secolului al XIII-lea.

În anul 2016, a demarat un proiect româno-maghiar de cercetări arheologice sistematice a sitului arheologic „Igriş – mănăstirea cisterciană Egres”, iniţiat de Muzeul Naţional al Banatului din Timişoara în colaborare cu Universitatea Catolică Péter Pázmány din Budapesta. Mai participă la acest proiect Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române din Bucureşti.

Proiectul de cercetare a mănăstirii cisterciene Egres, fondată în anul 1179 şi ctitorită de regele Béla al III-lea al Ungariei, are ca obiectiv principal identificarea şi studierea edificiilor de cult şi a clădirilor care au compus complexul monastic medieval. Un important deziderat al acestor cercetări este şi reperarea locului de îngropăciune a regelui Andrei al II-lea (1205-1235) şi a soţiei acestuia, Yolanda de Courtenay (decedată în 1233), despre a căror înhumare în incinta mănăstirii se ştie din sursele documentare.

Campania arheologică a anului 2019 s-a desfășurat pe parcursul a trei luni și s-a încheiat cu rezultate remarcabile. Cea mai notabilă descoperire este cea a fundațiilor unei biserici mai timpurii decât biserica mănăstirii fondate în anul 1179. Până acum nu au existat nici un fel de informații cu privire la existența la Igriș a unei biserici anterioare fondării mănăstirii cisterciene. De asemenea, au fost dezvelite și fundații de pilaștri și de ziduri care aparțin mănăstirii cisterciene și care oferă informații prețioase cu privire la planimetria acesteia. În interiorul mănăstirii au fost descoperite mai multe morminte, monede, inele din bronz, fragmente de coloane, fragmente ceramice și sticlă.

Biserică din secolul zece

În actuala campanie arheologică s-au efectuat cercetări în partea de vest a transeptului bisericii unde s-au descoperit ruinele și fundația unei biserici mai vechi decât biserica mănăstirii fondate în anul 1179. Până acum nu au existat nici un fel de informații cu privire la existența la Igriș a unei biserici anterioare fondării mănăstirii cisterciene. În interiorul și în jurul acestei biserici au fost descoperite morminte cu ciste din cărămidă și țiglă, dar și monede și inele din bronz, fragmente de coloane, fragmente ceramice și sticlă și chiar o monedă din aur, bizantină, de pe vremea împăratului Ioan al III – lea Vatatzes, bătută la Magnesia, care este o monedă contemporană cu perioada în care regele Andrei al II – lea a domnit în Regatul Ungariei. Proiectul de cercetare a mănăstirii cisterciene Egres, fondată în anul 1179 şi ctitorită de regele Béla al III-lea al Ungariei va continua și în anii următori.

Parc arheologic, loc de pelerinaj

Cercetările arheologice vor continua, situl aparţinând unei asociaţii constituite în acest scop. La Igriş se doreşte realizarea unui parc arheologic, biserica şi mănăstirea cisterciană având construite în jurul acesteia o serie de alte clădiri, inclusiv cea mai veche bibliotecă de pe terenul actual al României, ateliere, locuinţe, dar şi o necropolă importantă. Locul este unul important pentru maghiari. La Igriş ar urma să fie un loc de pelerinaj important pentru etnicii de această naţionalitate, în anii viitori. Lucrările vor fi, cel mai probabil, extinse şi la zonele adiacente celeia în care se află actualele săpături.