„Centenarul Timișoarei”: 100 de ani de la ruperea Banatului. Să cânte Loredana!

„Din Paris eu mă întorsesem acasă în Banatul meu mutilat, ca un ostaş ce se întoarce dintr-o bătălie demoralizat, înfrânt. Era mare emoţia mea, să-mi revăd patria mea restrânsă”, spunea Sever Bocu la întoarcerea de la Paris, unde Consiliul Puterilor Aliate a trasat liniile de demarcație care au rupt Banatul în trei: românesc, sârbesc și, cea mai mică parte, maghiară. Filmul acelor evenimente din 1919 a fost scris apoi mai degrabă cu inima patriotului și mai puțin cu acuratețea istoricului. Aveam să aflăm din relatări exaltat naționaliste că intrarea în Timișoara a lui Virgil Economu în fruntea dorobanților Armatei Regale Române a fost salutată de o sută de mii de bănățeni. Niciun izvor istoric autentic nu a confirmat această cifră și, la fel cum s-a petrecut cu alipirea Ardealului la România, așteptările au fost mai mari, mult mai mari, decât le-a dovedit viața mai apoi intelectualilor locului și artizanilor actului unirii. 

Editorial de Eugen Sasu

Editorial de Eugen Sasu

Da, probabil că un sentiment de bucurie era în sufeletele multor localnici. Pe termen scurt. Cum să nu te bucuri ca român și chiar ca ungur, neamț sau evreu că ai scăpat de abuzirile armatei Regatului Sârbo-Croat-Sloven, unul asemănător cu celebrului „Davai Ceas” rusesc de după cel de-al doilea război mondial? Prin comparație, nu puteai să nu te bucuri că nu ești condus de un regim comunist cum era cel așezat la Budapesta, dar pe termen lung cine se gândea că ne trezim într-o Românie care, deși condusă de un rege neamț, nu era încă ieșită din epoca fanariotă, cum nu este nici astăzi, după altă sută de ani. Administrația română instalată în Ardeal și Banat s-a făcut pe baza celui mai pur nepotism, din Regat fiind trimiși în teritoriu oameni dintre care cei mai mulți aveau alte preocupări decât dezvoltarea zonei, așa cum au fost învățați să-și ducă viața în locurile de baștină. Dezamăgiții sperau atunci că modelul de civilizație al Banatului va fi exportat în restul României Mari, dar aistă poveste a rămas și acum la stadiul de poveste, trendul oarecum crescător din prezent a fost posibil doar după „remorcarea” la Uniunea Europeană.

În acest context, cât de tristă era întrebarea lui Alexandru Vaida Voevod către Iuliu Maniu după Marea Unire: „Măi, Iuliu, oare bine am făcut ce am făcut?”. Scepticismul dezolant arătat de întrebarea lui Vaida Voevod n-a fost unul izolat. Tot mai mulți intelectuali și-au pus aceeași problemă, de la episcopul greco-catolic Iuliu Hossu și până la fruntașul bănățean Sever Bocu, măcinat de dileme când retoric se întreba oare care administrație a fost mai nocivă Banatului dintre cea românească, austriacă sau cea turcească. Chiar așa, pe 3 august ce sărbătorim? Aniversăm sau comemorăm? 100 de ani de la intrarea armatei române în Timișoara sau 100 de ani de la ruperea Banatului? În acel context istoric postbelic și în lipsa unui proiect viabil de menținere a unui Banat ca patrie, putea să ne fie mai rău, putea să ne fie mai bine. Atunci, să ne bucurăm! Să cânte Loredana! Să vorbească Nicolae Robu!

P.S.1: Într-o statistică din 1910, românii erau 10,4% din populația capitalei Banatului, circa 6.500 de persoane. În 1930, în Timișoara trăiau 24.217 români (26%), 27.807 nemți (30,4%) și 27.652 unguri (30,2%), iar în 1956, de abia în 1956, românii au ajuns să depășească cu puțin populația însumată de unguri, sârbi și nemți a Timișoarei. Recent, un dascăl de istorie moderator TV a dat cu oiștea-n gard, opinând că până la colonizarea valahă a zonei, Timișoara era o mlaștină. Firește că apa este mai sus în zonă, dar asta o știau și austriecii care au ridicat majoritatea clădirilor emblematice ale orașului: Opera, Primăria Veche, Muzeul de Artă, Banca Naționala, Primăria Timișoara, începută înainte de război, Dicasterialul, domul Catolic, biserica ortodoxă din Fabric, Episcopia Sârbă, liceele Lenau, Carmen Silva și Loga, clădirea Poștei, biserica Misericordienilor, domul din Piața Romanilor, spitalul de Oncologie. După alipirea de regat au fost ridicate Catedrala Mitropolitană, Medicina și Politehnica, bisericile din Mehala, din Kutl… În vremea comunismului: Universitatea de Vest, stadionul „Dan Păltinișanu” și multe, multe blocuri. Norocul nostru.

P.S.2: „Metodele de exploatare fără scrupul, o goană neastâmpărată după îmbogăţire a sateliţilor, întovărăşită de imoralitate şi corupţiune sfidătoare, au rănit sentimentul public al provinciei, odinioară sub raportul moral sănătoasă până la austeritate. Cu scurta întrerupere a guvernărilor naţional-ţărăniste, Ardealul şi Banatul au fost aruncate într-o atmosferă cu totul contrară concepţiei lor de viaţă. O dureroasă deziluzie şi o chinuitoare descurajare au cuprins toate inimile în provinciile noastre. Aceste sentimente au fost şi mai mult agravate prin umilinţa ce au simţit, văzând cum dispare prestigiul şi simpatia de care se bucura poporul nostru în faţa tuturor străinilor. (…)  Sistemul centralist nu a înţeles aceea ce încă pentru Români a fost un principiu elementar de înţelepciune politică: metoda de asimilare treptată, fără procedări violente, a noilor provincii, prin respectarea tradiţiilor, a concepţiilor şi datinilor respective, prin descentralizarea serviciilor publice şi prin atragerea elementelor locale reprezentative şi de valoare la o colaborare activă în viaţa publică şi administrativă. Aceste metode de înţelepciune politică au fost călcate în picioare faţă de o provincie care nu fusese, totuşi, cucerită, ci se unise printr-un act de liber entuziast consimţământ. Procesul de asimilare ar fi trebuit să se facă treptat şi cu prudenţă, nu numai spre a cruţa sensibilităţile, obiceiurile şi instituţiile înrădăcinate, dar şi spre a nu smulge florile odată cu buruiana, spre a nu distruge şi partea de tradiţii bune şi sănătoase. (…), spunea Iuliu Maniu în memorandumul trimis regelui Carol al II-lea în 1938, text ce merită citit în întregime. Chiar merită.

Autor
Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

5 comentarii pentru acest articol

bănățean a spus: (august 3rd, 2019 at 09:08 )

Excelent punctat, d-le Sasu. Ar mai trebui adăugat și ceea ce a afirmat, cu tristețe, marele bănățean Traian Vuia.

++ a spus: (august 3rd, 2019 at 14:07 )

dupa o suta de ani, te plingi ca te-au prostit miticii. nu e cam tirziu?

drucker a spus: (august 3rd, 2019 at 20:11 )

Ce zi trista ….
Ziua in care odata cu intrarea in oras a armatei romane am invatat si ce e ciubukul , cumetria , spaga , mita, combinatia , etc.
Rezultatele le vedem astazi .
Se rasucesc in mormant Florimund Mercy sau Eugeniu de Savoya …

@ lida DA a spus: (august 3rd, 2019 at 20:31 )

Nu cred ca are importanta daca administratia austro-ungara a fost mai umana sau nu .
Ce e important, e ca desi Banatul era la marginea imperiului , acesta a investit enorm aici .Nu are sens sa enumar , premierele (chiar la nivel european ) ca iluminatul public , tramvai , serviciu de ambulanta , biblioteca publica de imprumut , etc
Prefer ca administratia de la Bucuresti sa fie la fel de inumana , dar sa faca dracu ceva si aici , nu de alta dar poate incet ,incet ne plictisim de ei si procesul unirii , pe parcursul istoriei poate fi si reversibil …

Druckerul din Mehala a spus: (august 10th, 2019 at 18:52 )

In 1919 Banatul s-a unit cu patria muma , patria muma avea 1 an :)))…f,tui .

* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

Cele mai citite articole


Vessmary

Administratie vezi arhiva Administratie

L'architect du beaute

Politica vezi arhiva Politica

MINA Pop-Up 3 octombrie - 12 ianuarie

Sport vezi arhiva Sport

În căutarea ritmului, SCM Timișoara merge la Tg. Mureș

Prim-divizionara de baschet SCM Timișoara joacă la Tg. Mureș în etapa a VII-a a Ligii Naționale. Înfruntarea cu formația locală CSM va avea loc luni, 4 noiembrie, de la ora 19.00. Este prima dintre cele două partide programate săptămâna viitoare, cea de-a doua urmând a fi cea de acasă cu SCMU Craiova, de vineri, 8...
Citeşte tot articolul Citeste articolul În căutarea ritmului, SCM Timișoara merge la Tg. Mureș
dermaskin-orizontal

Social vezi arhiva Social

isho.ro
Muzeul National al Banatului

Economic vezi arhiva Economic

Lefties şi Iulius Town Timişoara, premiate pentru „Cea mai mare tranzacţie de leasing în retail”, de anul acesta, din România

Iulius Town Timişoara, proiectul mixed-use cu cea mai mare suprafaţă de retail din România, a fost premiat, recent, de profesioniştii din industria de profil. În cadrul Galei „SEE Property Forum Awards for 2024”, care a avut loc la Bucureşti, compania IULIUS a primit recunoaştere pentru parteneriatul încheiat cu brandul Lefties, desemnat „Cea mai mare tranzacţie...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Lefties şi Iulius Town Timişoara, premiate pentru „Cea mai mare tranzacţie de leasing în retail”, de anul acesta, din România

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

Elevii încep, luni, 4 noiembrie, cursurile celui de-al doilea modul din anul şcolar 2024-2025, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei. Cel de-al doilea modul se desfăşoară până pe 20 decembrie, când începe vacanța sărbătorilor de iarnă. Vacanța de toamnă din anul școlar 2024-2025 a avut loc în perioada 25 octombrie (vineri, după terminarea cursurilor) –...
Citeşte tot articolul Citeste articolul De luni, înapoi în bănci! Modulul 2 de școală începe pe 4 noiembrie și se încheie cu vacanța de iarnă, pe 20 decembrie
Asociația Acasă în Banat a ales satul în care va desfășura următoarea ediție a evenimentului de succes Color the Village, ajuns la ediția a șaptea. Localitatea care va beneficia anul viitor de sprijinul voluntarilor este Grădinari, județul Caraș Severin. Este locul în care se pregătește o adevărată desfășurare de forțe, un festival de fapte bune...
Citeşte tot articolul Citeste articolul A fost decisă localitatea viitoarei ediții a campaniei Color the Village: Grădinari/Foto
Deși pierduse anterioarele două partide cu letona, răzbunarea a fost dulce pentru tânăra timișoreancă. Anca Todoni a obținut o performanță deosebită la turneul de la Santa Cruz, Bolivia. Românca s-a calificat în finală după ce a pierdut doar 9 game-uri pe tot parcursul competiției. Anca Todoni se calificase fără probleme în semifinalele turneului WTA 125...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Anca Todoni și-a spulberat adversara din semifinale
Arheologii de la Muzeul Național al Banatului, care lucrau la cercetările efectuate pe șantierul de modernizare a liniei de cale ferată dintre Timișoara și Lugoj, au descoperit un important sit unde se desfășurau, în urmă cu mii de ani, operațiuni metalurgice. Unul dintre cuptoarele folosite a fost conservat, fiind extras din sit și dus în...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Arheologii Muzeului Național al Banatului au descoperit o veche zonă metalurgică valoroasă pe șantierul căii ferate Timișoara – Lugoj/FOTO
Ediția din acest an a Balului Comunității Arădene, un eveniment dedicat premierii performanțelor școlare și extrașcolare ale elevilor din vestul țării, a fost susținut în de Ianco Zifceak, unul dintre fondatorii grupului de firme Maxagro și Alexandra Zifceak, director general al companiei Drumuri și Poduri Banat, parte a grupului Maxagro. Peste 150 de elevi au...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Grupul Maxagro a oferit premii pentru performanțele școlare ale elevilor din vestul țării
Ajunsă la cea de-a VII-a edițiem Gala Corneliu Coposu se va desfășura la Timișoara, pe 9, 10 și 11 noiembrie 2024, evenimentul principal fiind programat la Opera Națională Română. Printre invitații speciali se numără renumitul scriitor și istoric francez Thierry Wolton, criticul de teatru, scriitor și realizator TV Marina Constantinescu, soprana Teodora Gheorghiu Spiess și...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Gala Corneliu Coposu la Timișoara. Ce evenimente vor avea loc
În săptămâna care se încheie astăzi, echipele de la Horticultura au derulat mai multe acțiuni specifice perioadei de toamnă, fiind vizată zona centrală a oraşului aflată în administrarea societăţii din subordinea Consiliului Local. Astfel, echipele Spații Verzi au executat mai multe lucrări specifice toamnei în zona administrată din centrul oraşului, cum ar fi: -Cosit mecanic...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Angajaţii Horticultura au luat cu asalt spațiile verzi din zona centrală a oraşului
Politicienii Timișoarei, prezenți la gala Topului Firmelor, vineri seara, nu au ratat nici această ocazie să se împungă, de această dată pe teme, desigur, economice. Dacă Alfred Simonis i-a transmis lui Dominic Fritz că în orașul de pe Bega sunt cele mai mari impozite pe clădiri nerezidențiale din România, primarul orașului a vorbit de faptul...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Discuții pe teme fiscale între liderii administrațiilor Timișoarei și Timișului. Simonis vrea impozite mai mici, Fritz cere banii din impozitul pe venit
Top