Cel mai nou parc reabilitat din Timişoara a fost redeschis pentru public, vineri, cu o zi înainte de Centenarul oraşului, sărbătoarea intrării trupelor româneşti în capitala Banatului. Cu fastul aferent, tăieri de panglică şi înmânări de diplome „pentru cei care au muncit”, primarul Nicolae Robu a inaugurat noua locaţie verde a oraşului.
Nicolae Robu are din nou motiv de mândrie, vineri, după inaugurarea Parcului Central reabilitat.
„Este cel de-al patrulea parc refăcut în mandatele mele. După Alpinet, Parcul Justiţiei şi Pădurice. Acum este Parcul Central şi va urma parcul Civic. Şi mai am o surpriză, dar nu v-o dezvălui acum, vom demara proiectele pentru mai multe parcuri noi din oraş”, a anunţat Robu, după tăierea panglicii inaugurale a Parcului Civic.
Nicolae Robu la redeschiderea Parcului Central
După doi ani de dureri ale facerii, tărăgănări, amânări, momente ciudate cu distrugeri realizate de persoane cu probleme, lucrările au fost finalizate. Au fost refăcute aleile, gazonul, fântânile arteziene.
„Moderizarea a constat în realizarea de noi aranjamente florale, plantarea de arbori și arbuști, refacerea gazonului cu covor de iarbă pe suprafațe foarte întinse ale parcului, refacerea aleilor, a mobilierului urban, instalarea unui sistem de irigare și realizarea unui frumos foișor. N-aș vrea ca cei ce obișnuiau să joace șah în acest parc să se necăjească, pentru că ar face-o degeaba. Evident că am refăcut zona pentru șahiști, are o mulțime de mese, le-am asigurat condiții incomparabil mai bune de a-și satisface această pasiune pentru acest frumos sport, șahul. Și monumentul mare al Eroilor este mult mai bine pus în valoare acum, au fost înlăturate din jurul său anumite construcții care considerăm noi că au fost neavenite, acum este cum trebuie să fie un monument, în mijlocul unui platou el însuși maiestuos, omagiu eroilor neamului”, a anunţat Nicolae Robu, la prezentarea oficială pentru presă a parcului.
Parcul Central, denumit iniţial Scudier, a fost deschis în 1870 ca dată a înfiinţării şi precizează că pentru îngrijirea acestuia s-a constituit, nouă ani mai târziu-în 1879, Asociaţia parcului din Iosefin. Exemplarele de arbori rămaşi din acea perioadă sunt în număr redus: platani, stejari şi frasini, reprezentanţi ai florei locale şi câteva exemplare exotice de nuc negru american, salcâm japonez şi castan salbatic. Modificările mai importante au apărut în anii `80, sub aspect arhitectural şi al sistematizării. În anul 2009 s-a amenajat o „Alee a personalităţilor” cu următoarele busturi: Alexandru Mocioni, Stan Vidrighin, Carol Küttel, Török Ianos, Béla Bartók, Claudius Florimund Mercy, Eugeniu de Savoya, Aurel Cosma şi Sever Bocu.
[ngg src=”galleries” ids=”4662″ display=”basic_thumbnail”]
Lucrările au demarat în 2017
În 2017 au demarat lucrările privind modernizarea parcului, în valoare de 6.500.000,00 lei, la care se adaugă TVA, lucrările fiind realizate de o asociere a societăţilor Lovrintim şi Rogera Prest Com. Modernizarea parcului a constat în refacerea aleilor, a mobilierului urban, instalarea unui sistem de irigare, plantarea de arbori, arbuşti şi flori, refacerea gazonului din peluze. S-au amenajat 5.232 mp alei din pavele, 5.960 mp alei asfaltate şi 440 mp alei nou create cu pavele; s-au plantat 4635 de arbori şi arbuşti, 1398 de plante perene, 280 de trandafiri, peste 20.000 flori anuale; s-au transplantat 302 arbori şi arbuşti; au fost montate 8 pergole, la fiecare pergolă fiind plantată o altă specie de liane: glicină, clematis, trandafiri, iederă etc; s-au gazonat 56.200 mp suprafaţă de peluză; s-a instalat un sistem de irigare atât prin aspersiune cât şi prin picurare.
De asemenea, s-a amenajat un pavilion pentru muzică, au fost amenajate 3 gradene: la frunza de Ginkgo biloba, la Patio – mica grădină spaniolă-obiectiv nou- imită o curte interioară de casă spaniolă. Au fost plantaţi crini de toamnă, hortensii, rododendroni, Skimmia japonica, un arţar japonez în centru şi lauri falşi (Prunus laurocerasus) cu picior. Aleea este amenajată cu plăci din piatră naturală. Pentru asigurarea unui pH acid pe timp îndelungat, s-a așternut un strat de scoarță de pin (naturală). La fel, şi printre rododendroni şi skimmiaşi la intrarea dinspre Podul Maria. În total s-au montat 134 bănci, 56 de scaune şi 112 coșuri de gunoi şi a fost înlocuită conducta de apă potabilă ce traversa o parte din parc. A fost refăcută aleea personalităţilor.
Inspirație vieneză
De o parte şi de alta a statuii Ostaşului Român (perpendicular pe aleea personalităţilor) au fost amenajate arabescuri din flori ca cele de la Viena. Arabescurile sunt formate din Spiraea japonica Little Princess, formând un model de ie românească. Arabescurile principale sunt tivite pe trei laturi cu un aranjament din flori de diferite culori (mille fleur), schimbându-se în funcție de sezon. Colţurile sunt marcate cu exemplare de tisă, în arabescurile secundare s-au plantat rabare cu trandafiri de culoare albă. S-a creat un joc de forme şi culori cu ajutorul argilei, spărturii de marmură şi scoarţei de pin.
A fost amenajat un pavilion, unde fanfara va putea cânta, şi o bancă montată în jurul unui tei, în apropierea pavilionului. În stângă intrării dinspre Podul Maria, în faţa celor două exemplare de Ginkgo biloba (un exemplar mascul şi unul femelă) a fost conturată ca un labirint o frunză de ginkgo. Labirintul este format din Lemn câinesc şi jocuri de spărtură de marmură şi scoarță de pin.
Zona cu mese de şah a fost prelungită până la statuia lui Barbu Ştefănescu Delavrancea. Au fost montate un număr mai mare de mese de şah. S-a amenajat în pavaj o tablă de şah de dimensiuni mari, pentru piese de exterior.
[ngg src=”galleries” ids=”4663″ display=”basic_thumbnail”]
Comentarii prin facebook