Timişul, Clujul şi Ilfovul, alături de Bucureşti, generează cele mai mari venituri pe cap de locuitor din România, aceste zone fiind singurele din ţară cu un venit cu peste 20 de procente mai mare decât media pe ţară. Aradul vine puternic din spate, stimulat de saturaţia din domeniul investiţional şi economic din Timiş şi Timişoara, dar şi ajutată de numeroasele conexiuni de comunicaţii cu vestul Europei.
Harta puterii de cumpărare. Timișul este în top
Alianţa Vestului a dus la intensificarea competiţiei regionale româneşti. Organizaţia înfiinţată de Timişoara, Arad, Oradea şi Cluj pentru atragerea fondurilor europene a stimulat dezvoltarea acestei părţi a ţării, se arată într-un studiu realizat de cei de la GfK, referitor la puterea de cumpărare a românilor. Venitul net anual pe cap de locuitor a crescut, în 2018 în România, cu 18%, până la valoarea de 5.083 de euro, de la 4.556 de euro în 2017 şi 4.181 euro, în 2016, iar Bucureşti, respectiv judeţele Cluj, Timiş şi Ilfov, reprezintă polii dezvoltării la nivel naţional, arată rezultatele studiului, publicat miercuri de GfK România.
Cluj, Timiș și Ilfov, în frunte cu Bucureștiul sunt polii tradiționali de dezvoltare ai țării (cu roșu) unde puterea de cumpărare este cu cel puțin 20% peste media pe țară. Aceste zone își mențin stabile ritmurile de dezvoltare și au calitatea de ”difuzori” de investiții pentru zonele din proximitate, aducându-le corecții pozitive. În general, motivele pentru care se dezvoltă orașele în afară de București țin de forța de muncă ieftină și educată. Industriile care au găsit cele mai bune oportunități în astfel de orașe sunt industria componentelor auto, IT și Business Service. Un alt factor important este infrastructura de transport.
Judeţele situate aproape de nivelul mediei pe ţară din punctul de vedere al puterii de cumpărare sunt acelea care includ oraşe aflate în competiţia dezvoltării, precum: Prahova, Argeş, Constanţa, Alba şi Arad.
„Aici se prefigurează creşteri economice notabile, ele servind drept sateliţi ai marilor centre economice şi beneficiază de investiţiile jucătorilor care îşi reamplasează activităţile în proximitatea marilor centre economice care devin neîncăpătoare (Cluj, Timişoara, Braşov). Tot aceste oraşe ocupă locuri de top la absorbţia fondurilor europene şi la dezvoltarea infrastructurii. Arad şi-a asigurat un număr foarte mare de conexiuni de transport cu reţeaua europeană de drumuri, în timp ce Alba Iulia este lider naţional absolut în rândul oraşelor inteligente din ţară, cu cele mai multe proiecte smart city implementate”, se menţionează în concluziile studiului.
Se estimează că Sibiu, Brașov, Arad, Constanța si Alba Iulia sunt orașele care în curând vor cunoaște o dezvoltare mai mare decât Bucureștiul, tocmai pentru că au o infrastructură bună, dar și centre universitare care să formeze piața forței de muncă. Nu în ultimul rând, un alt factor care schimbă harta dezvoltării locale este dinamica costurilor – zonele clasice de dezvoltare devin scumpe pentru noii investitori (cazul Clujului care are în 2019 cele mai scumpe terenuri de spații industriale din țar), iar asta îi determină să se orienteze spre zonele mai puțin explorate ale țării.
De asemenea, competiția regională se intensifică odată cu disponibilitatea fondurilor europene. În acest sens, unele județe au adoptat strategii și alianțe pentru impulsionarea atragerii acestor fonduri pentru a-și dezvolta infrastructura, cum este cazul „Alianței Vestului” – o alianță între patru județe – Cluj, Timiș, Arad și Oradea – menită să impulsioneze atragerea finanțărilor pentru dezvoltarea regională.
Comentarii prin facebook