La trei decenii de la căderea comunismului – cel puţin oficială, fiindcă mentalităţile au rămas mulţi ani – timişorenii au scris o nouă revoluţie, prin alegerea unui primar european, născut în Germania, care n-a avut nici cea mai mică treabă cu comunismul. Timişoara a mai adăugat astfel o nouă premieră pe istorica sa listă de premiere. Dar cum s-a întâmplat acest lucru?
„Eroul” acestei noi premieri, Dominic Fritz, vorbea a doua zi după alegeri de un vot „pozitiv” dat duminică de timişoreni. Aici, lucrurile sunt discutabile. Evident, Fritz are multe merite, a muncit enorm în campanie, dar principalul „ajutor” a venit chiar de la contracandidatul său, Nicolae Robu. Dincolo de a vota „pozitiv”, mulţi timişoreni au votat cu multă sete „contra”. Au votat şi util, în acest sens cred că un perdant a fost Marius Craina, cu un potenţial electorat mai educat, care a înţeles însă să-şi sacrifice favoritul pentru un „bine” superior.
Şi spun că a fost un vot „contra”, fiindcă Robu a „reuşit”, precum Dragnea la europarlamentare, să ridice un imens val împotriva sa. În 2012, Robu chiar a fost mânat de intenţii bune, chiar putea produce el o mică „revoluţie” în administraţie, dar a ajuns să se înece în propria vanitate şi mediocritatea celor din jurul său.
În noaptea alegerilor, precum un boxer groggy, Robu încă nu înţelegea nimic din ce i s-a întâmplat. Probabil credea că „grupurile de interese” au schimbat voturile, că timişorenii au dat dovadă de o uriaşă ingratitudine, după ce el le-a „dezvoltat oraşul în forţă”. Poate în ziua care a urmat, la rece, să fi realizat totuşi ce l-a doborât.
Oricum în acea seară a spus un mare adevăr. ”Nu am niciun mesaj pentru contracandidat. Suntem în lumi paralele și vom rămâne în lumi paralele pentru totdeauna”, spunea Robu, întrebat fiind dacă îi transmite ceva învingătorului. Dincolo de mojicie şi aroganţă, Robu a descris perfect realitatea, chiar dacă involuntar: după două mandate era într-o lume paralelă, dar nu cu Fritz, ci cu timişorenii. Pe care nu i-a simţit în ultimii ani, nu a vrut să-i simtă sau n-a fost lăsat de “zidul” cu care s-a înconjurat.
„Mergeţi la USR, acolo vă e locul!”. Este un celebru îndemn făcut, în campanie, de primar unei timişorence nemulţumite şi care a ajuns viral. De fapt, spun surse din PNL, acest mesaj a fost transmis de mai multe ori de Robu în peregrinările sale electorale. Şi oamenii l-au ascultat, s-au dus la USR, acolo unde au fost băgaţi în seamă. E doar un episod al aroganţelor sale şi desprinderii de realitate. “Îmi asum. Am destule procente de unde să pierd”, spunea în urmă cu ceva timp, întrebat fiind de ce acceptă în imediata sa apropiere un individ având mari legături cu lumea interlopă. Şi n-a avut de unde pierde. Nu mai discut că, exact cu două zile înainte de alegeri, precum un demn urmaş al lui Gheorghiu Dej, îi înfiera cu mânie proletară pe intelectualii Timişoarei.
Şi ajung la o altă mare problemă a sa. Deşi clama tot timpul „meritocraţia”, el s-a înconjurat cu tot felul de trepăduşi, personaje îndoielnice, şmenari, seminterlopi, care au făcut un singur lucru: i-au cultivat ego-ul oricum supradimensionat. Ori, atunci când, zi de zi, oră de oră, toţi cei din jur îţi spun că eşti supraom, chiar începi să crezi acest lucru. (Când fundaşii şi portarii din celebrele sale meciuri de fotbal se dădeua la o parte, chiar a crezut că e un mare golgheter.)
Împăraţii romani, chiar dacă unii se credeau descinşi din zei, aveau în spate câte un sclav care le șoptea tot timpul: „Memento mori” („Amintește-ți că ești muritor!”). Lui Robu i-a lipsit un astfel de personaj. Sau dacă cineva avea curajul să-i spună că a greşit, era imediat îndepărtat şi înlocuit cu un alt ţuţăr. Să dau un exemplu. Câte voturi a luat acasă, la el, în Săcălaz, Cosmin Buboi, cel pe care Robu l-a făcut vicepreşedinte PNL Timiş, director de deconcentrată şi preşedinte de CA al unei societăţi din subordinea primăriei (STPT)? Să mai spun că, la partid, principalul său colaborator a fost unul care plimba poşeta Elenei Udrea? Ori timişorenii au votat şi împotriva acestui mod, anacronic, intrigant, de-a face politică Aceasta e “lumea paralelă” în care s-a scufundat Robu, precum un porc într-o cocină. Şi ar mai fi multe de spus în această “cronică a unei înfrângeri anunţate”, dar mă opresc aici.
P.S. Apropo, de “lumi paralele”, tot cu două zile înainte de alegeri. Robu spunea că este mult deasupra PNL, iar pe el îl votează suţinătorii şi altor partide. În realitate, PNL a avut mai multe voturi pe Timişoara decât candidatul său.
P.S. 2. Poate nu e locul aici, dar pentru prima dată la alegeri nu s-a vorbit nimic de PSD. Se pare că în Timiş pentru PSD ajunge un cuvând: irelevant.
Comentarii prin facebook