Din toată povestea cu împărţirea banilor de la guvern pentru proiectul Timişoara – Capitală Culturală Europeană, un lucru mi s-a părut chiar relevant, prin comparaţie. Un lucru mai vechi, întâmplat în urmă cu trei ani, pe vremea Guvernului Dăncilă. Atunci când timişoreanul Ioan Ardeal Ieremia, secretar de stat la acea vreme în Ministerul Culturii, scria primul text al OUG 42/2019, actul normativ prin care se alocă bani de la guvern pentru evenimentul de anul viitor.
Ieremia a luat dosarul cu care s-a câştigat titlul şi a împărţit banii pentru municipalitate şi judeţ în felul următor: Primăria – 105.879,824 lei, CJ Timiş – 8.778.985 lei. Adică proporţional cu angajamentele financiare ale celor două instituţii pentru proiect. E vorba aici de capitolul de investiţii, fiindcă mai există o finanţare pentru programe. Pe atunci Primăria Timişoara era condusă de PNL-istul Nicolae Robu, iar CJ Timiş de PSD-istul Călin Dobra. Atenţie, Ieremia era membru PSD, la fel şi Guvernul!
Credeţi că a bătut vreun Dobra sau Simonis cu pumnul în masă să se dea bani mai mulţi la CJ Timiş ca să mănânce şi gura primarului din Saravale la o rugă sau cel din Recaş la o discotecă? Nu! PSD respecta regulile jocului şi dădea cezarului ce e al cezarului, fiindcă titlul de Capitală Culturală a fost câştigat de Timişoara, iar nu de Sânnicolau Mare. Nu spun, s-or fi băgat PSD-iştii în alte fonduri, dar pe banii destinaţi unui eveniment atât de important, nu doar pentru Timişoara, ci pentru întreaga ţară, n-au pus mâna. Au lăsat grosul banilor Timişoarei.
Sigur, ordonanţa n-a produs atunci efecte, banii nu s-au mai dat, iar din cauza pandemiei de coronavirus, evenimentul a fost amânat din 2021 pentru 2023. A fost bună şi pandemia la ceva, Timişoara nefiind deloc pregătită atunci pentru eveniment. Cât de sfătos este acum fostul primar Nicolae Robu şi cât de priceput e la toate, în perioada “domniei” sale Asociaţia TM 2021 trecea dintr-un scadal în altul, dintr-o demisie în alta şi nu s-a făcut absolut nimic. Dar nimic! Lucrurile astea parcă se uită însă, ca multe altele.
Ajung acum în anul de graţie 2022, iar textul OUG 42 suferă mai multe modificări în privinţa alocării de fonduri. PNL-ul forţează mâna premierului Ciucă, astfel încât banii se impart acum în mod egal între primărie şi CJ Timiş. Că doar din banii pentru Timişoara ar putea să ia o halcă şi edilii PNL din Sânnicolau Mare sau Ciacova! Repet, regula era ca alocările să se facă direct proporţioanl cu contribuţiile celor două instituţii. Iar Primăria avea un angajament de 20 de milioane de euro, CJ Timiş – cinci milioane, raportul corect fiind 80% – municipalitate, 20% – judeţul. Dincolo de aceşti bani, CJ Timiş primea 7 milioane de lei pentru a face publicitate evenimentului, Primâria, un mare ZERO la acest capitol.
Ce înseamnă asta? Că clientelismul politic a sfidat orice criteriu obiectiv, orice regulă şi, nu în ultimul rând, orice rămăşiţă de bun simţ. Şi asta în condiţiile în care Primăria are investiţii în derulare de 190 de milioane de lei, iar CJ dacă are vreun proiect început. Cine a făcut această golănie, fiindcă asta este, la urma urmei? Partidul care pune dreptatea, moralitatea, obiectiviatea, meritocraţia deasupra tuturor. Că PNL-iştii nu-s “hoţi” ca PSD-iştii, nu-i aşa?
În urma unei intervenţii a lui Alfred Simonis, alocările se schimbă însă mai aproape de normalitate, iar Primăria e trecută cu 72 milioane de lei, CJT 12,7 milioane, apărând şi o nouă entitate: Teatrul Naţional Timişoara – 30 lei. Proiectul ajunge pe masa guvernului, săptămâna trecută, dar este retras în ultima clipă la interveţia liderului CJ Timiş şi al PNL Timiş, Alin Nica. Apropos, pentru ca Nica să fie împăcat cumva, banii de publicitate tot pe mâna lui erau lăsaţi.
În fine, în urmă cu două zile, OUG 42 este adoptată, după pohta PNL. În textul final Primăria Timişoara urmează să primeacă 52,3 milioane lei, CJ Timiş – 32 milioane lei, air Teatrul Naţional 29,7 milioane. Ca urmare de la 105,9 milioane de lei, cu cât era trecută în primul text, Primăria ajunge la aproape jumătate din sumă, iar CJ Timiş aproape de patru ori mai mult. Repet, cifrele iniţiale aparţin guvernării PSD, atunci când şi preşedintele CJ Timiş era PSD-ist! Mai mare exemplu de împărţire a banului public din pix, strict pe criterii politice şi de haită, chiar greu de găsit.
În urmă cu ceva ani, în timpul marilor proteste de stradă, dincolo de sloganul mai cunoscut “PSD, PNL, aceeaşi mizerie!”, mai exista un îndemn adresat liberalilor: “PNL-işti, nu fiţi PSD-işti!”. Povestea de la Timişoara cu banii alocaţi în cel mai infect mod politicianist cu putinţă, mă fac însă să schimb acest ultim îndemn: “PNL-işti, fiţi măcar PSD-işti!”.
Comentarii prin facebook