Mă număr printre cei sceptici că ar exista soluţii miraculoase la Colterm. Cel puţin pentru viitorul apropiat. Ani la rândul, societatea a fost o vacă de muls plus un debuşeu pentru politrucii de partid, care au umplut toate birourile şi al căror singur rost a fost mutarea aerului dintr-o parte în alta. Datoriile se strângeau, dar nimănui nu-i păsa. Fostul primar Nicolae Robu se lăuda cum rezolva problema Colterm. Respectiv ca un ultim „bombardier” de cartier rostogolea datoriile. Ca atare, actuala administraţie a preluat un cartof fierbinte, care corelat cu explozia preţurilor la gaze s-a transformat într-o furtună perfectă.
Peste toate acestea mai e ceva. Nu e un mare secret, Colterm e o miză uriaşă pentru rechinii imobiliari, prin cele 50 de hectare de terenuri pe care le avea. Terenuri vizate de o mafie imobiliară transpartinică, aşa cum transpartinici sunt susţinătorii politici ai unor fraţi. Încă din vara anului trecut, Primăria Timişoara a luat primele măsuri pentru protejarea acestui patrimoniu imobiliar. Reacţia: cor de vaiete, plângeri, ameninţări cu penalul, articole devastatoare. Repet: prin curaj şi asumare, administraţia Fritz a luat hălcile de terenuri de la gura băieţilor deştepţi şi le-a pus sub lacătul municipalităţii.
Trebuie să fii anti-timişorean sau pe foaia de pontaj a mafiei imobiliare ca să critici un astfel de demers. O mafie care ar băga Colterm-ul în faliment pentru a-şi vedea interesele. Nu ar fi prima dată când societăţi ale statului se autofalimentează pentru ca rechinii imobiliari să se îmbogăţească, iar Timişoara are nenumărate exemple în acest sens, în special cu doi fraţi în rolul principal.
Nu cu mult timp în urmă, Primăria Timişoara a mai luat o decizie în privinţa Colterm, separând producţia de distribuţia energiei termice. Colegul Eugen Sasu a scris că este un prim pas curajos al primăriei în această problemă. Cum nu mă pricep, am întrebat în dreapta-stânga, răspunsurile fiind în general influenţate de simpatii politice. Paradoxal, m-a ajutat însă altceva ca să realizez că drumul pe care a luat-o primăria este corect. Şi mă refer aici la intervenţia consilierului local PSD Radu Ţoancă.
Scriam recent că Ţoancă e genul de personaje turnesol, de care e însă mare nevoie într-un grup, într-o societate. Dacă el critică un lucru, înseamnă că trebuie continuat cu acel lucru, că drumul e bun. Dacă din contră, laudă ceva, trebuie căutată imediat problema, fiindcă acel „ceva” în mod cert are o mare hibă. Ei bine, ce m-a scos din impasul privind demersul primăriei au fost criticile aduse de Ţoancă proiectului. Începând cu faptul că vor fi daţi afară 200 de oameni. Lucru fals. Aceşti oameni vor fi relocaţi noii companii care se va ocupa de distribuţie. Că printre ei nu se vor afla şi zecile de persoane angajate de Ţoancă la Colterm, ar putea să fie o altă discuţie. Doar în 2013, fără a avea vreo abilitate în acest sens, Ţoancă a angajat la Colterm 50 de oameni. Tot la Colterm a angajat-o şi pe sora sa. (Între timp, aceasta a fost mutată la o altă societate a municipalităţii, SC Pieţe, fiind se pare o specialistă de neînlocuit şi la zarzavaturi şi la energie.).
Iar nu este un secret că, de aproape două decenii, Ţoancă este “săgeata” rechinilor imobiliari în Primăria Timişoara. Faptul că administraţia Fritz l-a lăsat fără acest rol, interzicându-i până şi accesul la Urbanism, evident că a produs foarte mari frustrări pentru cel care şi-a creat notorietate în oraş de samsar imobiliar şi traficant de interese. Doar uitându-te la declaraţia de avere a lui Radu Ţoancă simţi că se degajă o duhoare, acesta scriind cu mâna lui că primeşte bani din închirierea unui spaţiu pe care… nu-l deţine. Sau că vinde terenuri care nu-i aparţin. Şi aş termina cu un silogism. Dacă la Colterm Primăria apără terenurile de rechinii imobiliari, iar Ţoancă critica primăria pentru acest demers, ale căror interese le apără PSD-istul? Ale timişorenilor sau ale băieţilor deştepţi?
Comentarii prin facebook