Timișoara a sărbătorit și ea, vineri, unirea Principatelor Române, prin intermediul unor ceremonii desfășurate în zona centrală a orașului. Au fost discursuri ale reprezentanților administrației locale, un ceremonial religios, depuneri de coroane, o miniparadă, dar și o horă ”jucată” în Piața Unirii.
Dacă Timișoara a fost reprezentată la nivel de primar, prin Dominic Fritz, Prefectura și Consiliul Județean au fost reprezentate la nivel de secunzi, prin Raul Ambruș și Alexandru Iovescu.
Ziua a debutat cu depunerea de coroane la placa comemorativă situată pe strada Eugeniu de Savoya, în cinstea lui Alexandru Ioan Cuza. Ulterior, ceremonia s-a desfășurat în locul amenajat din Piața Unirii.
Prezenți au fost și reprezentanții instituțiilor locale și județene. Pe scenă au urcat, printre alții, primarul Dominic Fritz, subprefectul Raul Ambruș, care a transmis mesajul premierului Marcel Ciolacu, și vicepreședintele CJ Timiș Alexandru Iovescu.
Cu o scurtă intervenție personală, subprefectul Ambruș a prezentat mesajul primului ministru, Marcel Ciolacu, adresat românilor cu ocazia Unirii mici.
„Această realizare de țară a fost posibilă datorită unor lideri curajoși și solidari cu neamul românesc, asemenea lui Alexandru Ioan Cuza, a cărui domnie a pus bazele statului român modern. La fel ca atunci, acum modernizarea unei națiuni înseamnă un progres de lungă durată, care necesită eforturi constante din partea întregii societăți, începând cu liderii politici”, a fost mesajul lui Ambruș.
Vicepreședintele Consiliului Județean Timiș Alexandru Iovescu a spus despre evenimentul din 1859 că a fost o lecție de istorie și de viață.
„Unirea Moldovei cu țara românească, la 24 ianuarie 1859, a însemnat intrarea statului român în epoca sa modernă. Astăzi, după 166 de ani, avea o perspectivă mai clară asupra semnificațiilor profunde ale acestui moment istoric. Primul pas către Marea Unire de la 1 decembrie 1918 și înfăptuirea statului național unitar român nu a fost o aliniere a astrelor, ci un rezultat al coagulării forțelor politice și elitelor intelectuale ale vremii. Este o mare lecție de istorie și de viață”, a transmis vicepreședintele CJT, Alexandru Iovescu.
Primarul Dominic Fritz a vorbit despre ideea de a-l pune pe Cuza să conducă atât Țara Românească, dar și Moldova, un exemplu care ar putea fi urmat și în prezent, desigur la figurat.
„Probabil, pentru cei mai mulți dintre români, cea mai mare bucurie astăzi este că e o zi liberă, dar adevărul este că data de 24 ianuarie are o semnificație mult mai profundă și nu este doar un prilej să celebrăm determinarea și curajul celor cărora le datorăm România de astăzi, ci și o ocazie să ne inspirăm din valorile lor. Pentru că, ca și astăzi, și atunci de fapt au fost vremuri dificile. Am citit un pic și ce m-a frapat este că Alexandru Ioan Cuza a fost ales în urma unor dezbateri destul de aprinse. El a convins, chiar și încă în ziua alegerilor în care a fost ales domnitor, printr-o argumentare clară, a convins printr-o pasiune și o viziune pentru România, dar a convins și pentru că a fost în stare să asculte și să bage în seamă pe toate nevoile și opiniile prezente atunci”, a fost discursul lui Fritz.
Tot în cadrul evenimentului au fost depuse coroane de flori lângă placa comemorativă amplasată pe clădirea „Café Cuza”, la intersecția străzii Eugeniu de Savoya cu Episcop Augustin Pacha.
Finalul evenimentelor a fost marcat de o horă în care s-au învârtit atât oficialităților, dar și cetățenii prezenți în număr mare la acțiune.
Comentarii prin facebook