Fanfaronul Trump și cinicul Putin

Europa a… „muscat mai mult decat poate mesteca”. De fapt liderii (inclusiv din umbra) ai Europei, cei care au deturnat proiectul european de la o comunitate economica cu membri egali in drepturi si care aplica principiul solidaritatii si coeziunii intre membri spre o Europa federala cu „tari ale vitezei intai” si „tari ale vitezei a doua”. Si coeziunea s-a transformat in ce politici sa impuna cei mari celor mici pentru ca sa-si imparta „frateste” prada. Brexitul a avut niste motive, dar nu cele „servite” englezilor de rand. Ca si crearea Brics, are de asemenea niste motive. Iar diplomatia presupune totusi existenta unor… diplomati, nu poate fi facuta de niste smecherasi care repeta niste clisee ipocrite pe post de „principii”. Un diplomat adevarat nu va spune adversarului „eu sunt cel bun, Fat Frumos, iar tu esti cel rau, Zmeul Zmeilor si de aceea trebuie sa faci ce vreau eu”. Iar cand adversarul vede ca una spui si alta fumezi chiar cu „ai tai” (sa dau exemplul cu amanarea pe tot felul de „motive” a admiterii Romaniei in Schengen? sa dau exemplul atitudinii Europei fata de Grecia in perioada problemelor financiare majore? sau…sa dau exemplul spionajului reciproc intre asa-zisii aliati? ), nu cred ca o sa puna mare pret pe „principiile si valorile” cu care te lauzi singur, dar le incalci la orice pas.
Europa a auzit cu urechile ei conversatia telefonica din 2014 intre Victoria Nuland si ambasadorul american la Kiev facuta publica de rusi. Si ce-a facut Europa? I-a dat inainte cu planul, s-a crezut smechera de cartier cu „acordurile” de la Minsk.

Europa are liderii pe care ii voteaza (sau accepta, in cazul birocratilor, inclusiv cei de la Bruxelles, nealesi prin vot al cetatenilor) cetatenii europeni. Care cetateni europeni nu pot nici ei sa se destepte sau macar sa se trezeasca.

Dar eu sunt linistit in privinta diplomatiei noastre, in loc de regina Maria il avem pe domnul presedinte Nicusor Dan (Imparatul Mustelor, cum ii spun eu), iar pe scaunul lui Titulescu sta acum Oana-Silvia Toiu. Putem dormi chiar linistiti stiind cine ne vegheaza. Si cine ne supra…vegheaza, unii care ar putea fi personaje intr-o piesa de teatru a lui Eugen Ionescu.

Si sa nu uitam ca in timp ce actorul Trump ne tine cu ochii spre o scena de teatru, pe alta scena (Gaza) se desfasoara un genocid. Probabil chiar a fost un punct de negociere (intre multe alte puncte -cum ar fi spatiul arctic de exemplu, sau chiar spatiul cosmic- intre cei doi, ambii nu doar actori, ci si scenaristi ( regizori, operatori, costumieri, muzica … ambii mai ceva ca Sergiu Nicolaescu, ce sa mai) si cu siguranta ambii cinici complet cand nu e vorba de popoarele lor.

Nu pot să nu observ cum troll-ul putinist sărbătorește ziua de 23 august prin muncă, exact ca pe vremea lui Ceaușescu, pe care îl regretă.

acest asa zis daniel are peste 1600 comentarii in mai bine de un an… si el vorbeste de troli… TROLUL suprem, care de fapt e o rusine de om si primeste bani pt a improsca cu noroi pe unu’ sau altu’… rusinoasa speta de asa-zis OM!!

Daca nu puneați atata drama nu ramanea nimic din articol. Trumpy e un clovn dar Putin e departe de a fi o inteligență politica sau de alt soi. Orice carte de negocieri ii spunea lui Putin ca poate sa taca,
De ce ar vrea SUA pace? Nu i ar folosi la nimic, chiar ar fi păguboasă.
De ce Europa nu traseaza o linie pe care sa o apere, fara explicatii in fata lumii. Sunt mai multe intrebari. Dar sigur nu se inteleg la bani.

Să reduci scena globală la „Trump actorul” și „Putin jucătorul de șah”, cu Europa ca decor, e comod, dar fals. Europa nu e fundal, e sala de spectacol: fără ea nu există public, bani și nici reguli de joc.
Trump vinde emoții de o zi, Putin mută piese pe o tablă care i se micșorează, dar Europa scrie regulile după care ceilalți sunt obligați să joace – de la standarde tehnologice până la sancțiuni economice. Nu e teatru, e putere discretă.
Iar în Ucraina, cine a plătit grosul? Cine a primit milioane de refugiați și a susținut financiar Kievul? Tot „decorul” european. Greu să fii recuzită când ții recuzita în viață.
Europa nu urlă și nu joacă roluri de cowboy, dar are altceva: greutatea tăcută a celui care decide dacă spectacolul continuă sau se închide. Și asta doare mai mult decât orice replică teatrală.

@cris
De unde știi tu că am scris 1600 de comentarii? Ai dovezi la fel de solide ca și pentru faptul că eu primesc bani pentru comentarii? Sau ești vreun martor al lui Fritz sau al antagoniștilor lui croiți pe același calapod, gurul securilă și tânărul sau protejat?