Actuala celulă de depozitare a deșeurilor de la deponeul de la Ghizela poate prelua deșeuri timp de aproape doi ani, iar gradul de umplere a acesteia a ajuns la 90%, spune Dan Pascu, directorul Retim. Marile probleme ale sistemului de management al deșeurilor din Timiș este infrastructura și tehnologia învechită, lipsa de selectare mecanico-biologică a deșeurilor și faptul că la Ghizela sosesc deșeurile neselectate de la stațiile de sortare din județ.
De câteva săptămâni, între Consiliul Județean Timiș, instituția care deține groapa de gunoi, și Retim, operatorul acesteia a izbucnit un adevărat conflict, primii spunând că la Ghizela sunt probleme mari, în timp de societatea de salubritate afirmă că toate reglementările legale sunt respectate. Cei de la CJT susţi că societatea a depozitat la Ghizela deșeuri amestecate, fără a fi selectate, că levigatul care se scurge din groapa de gunoi și din uscarea deșeurilor ajunge neprelucrat în Timiș. Cei de la Retim se apără și spun că în ceea ce îi privește își fac datoria așa cum trebuie, că selectează gunoiul, că tratează levigatul.
Iar în acest sens a prezentat presei care e situația. Ce acuză operatorul este faptul că, deși cantitatea de deșeuri depusă în groapă ar putea fi mult mai mică, infrastructura și tehnologia folosită la selectare sunt învechite și necorespunzătoare, iar această etapă a investițiilor aparține proprietarului, adică administrația județeană.
”Operăm în conformitate cu autorizațiile și normele de mediu; Celula 2 avea un grad de umplere (iunie 2025) de aprox. 90%; Levigatul este gestionat conform procedurilor de lucru și a autorizației de mediu: se tratează cu ajutorul a două stații de ozmoză inversă și permeatul (apa) deversată în râul Timiș respectă limite legale, confirmate de analizele lunare efectuate de laboratoare specializate și de ABA Banat. Trasabilitatea este totală: fiecare tonă de deșeuri transportată în depozit este cântărită. Pentru acestea se plătește taxa Contribuția pentru Economia Circulară (CEC) la Administrația Fondului pentru Mediu (AFM). Plătim cu rigurozitate toate taxele și impozitele către bugetele de stat și locale, precum și redevența către CJ Timiș”, este mesajul transmis de cei de la Retim.
Dan Pascu spune că investițiile în infrastructura aferentă Depozitului de Deșeuri Nepericuloase Ghizela sunt absolut necesare. Trebuiau deja efectuate, utilajele existente au deja uzură, iar societatea Retim a investit deja fonduri importante în reparații.
”Categoric tratarea mecano-biologică, și nu vorbim doar de Ghizela, vorbim în general, în jurul Timișoarei, este tratarea mecano-biologică. Peste 55%, poate 60% dintre deșeuri sunt biodegradabile. Lipsa tratării la nivel județean duce la cele mai multe efecte negative: deșeuri neprocesate care ajung la deponeul de la Ghizela, mirosul. Până la urmă ne asigurăm prin neprocesare costuri de operare mult mai mari, disconfort olfactiv și poluare. Acest miros vine de la deșeurile biodegradabile, nu există niciunde în județ o capacitate de tratare. Doar aceste 100 de containere, care pot să proceseze 30.000 din cele peste 100.000 de tone de deșeuri biodegradabile. Și aceste 30.000 cu un randament puțin cam modest, care nu elimină, în niciun caz umiditatea”, a spus Pascu.
Despre preluarea administrării depozitului de deșeuri prin intermediul unei noi societăți, a Consiliului Județean, Pascu spune că e perfect legal și că decizia aparține autorității, dar că societatea pe care o reprezintă știe să își facă treaba.
”Decizia de a ține sub autoritatea publică sau a licita pentru un operator privat este o decizie legală. O decizie de oportunitate. Pot să decidă, dacă ei consideră că pot să opereze mai bine, pot să ia această decizie, este perfect legal. E o adevărată industrie aici, noi zicem că ne pricepem destul de bine, am depus eforturi, ne-am învățat de-a lungul timpului. Suntem în schimbare, sunt provocări, conținutul deșeurilor se schimbă. Nu pot să comentez mai mult”, a mai spus Pascu.
În ceea ce privește capacitatea de depozitare la Ghizela, celula 2 are aproximativ 90%, grad de umplere în iunie 2025. Această celulă este împărțită în subcelula 2.1, unde depozitarea este suspendată temporar și subcelula 2.2 aflată în operare. Deșeurile din subcelula 2.2 și celula 2 în ansamblu nu au atins cota maximă de depozitare. Astfel, capacitatea de depozitare rămasă era de peste 120.000 metri cubi. Ridicare topografică oficială programată pentru septembrie 2025 va arăta capacitatea reală rămasă. În plus, în această fază de exploatare se înregistrează tasări masive, care vor elibera spațiu suplimentar semnificativ.
Legat de captarea, tratarea și gestionarea levigatului, pentru care Retim este acuzată că nu îl tratează corespunzător, acolo are loc o captare și o tratare prin osmoză inversă. Levigatul este colectat prin drenuri plasate la baza celulei. Tratare prin osmoză inversă este procesul standard în depozitele conforme din România, rezultând apă convențional curată (permeat), care este deversată în bazine de retenție consecutive și apoi în Timiș. Apa este testată cel puțin lunar prin analize acreditate efectuate de laboratoare autorizate și de ABA Banat, respectiv concentrat (fracție concentrată), care este reintrodus în celulele depozitului.
Celula 1 este închisă și nu există exfiltrații pe corpul ei. Aceasta a fost închisă și între 2019–2023, acoperită cu strat de pământ, iar vegetația instalată confirmă integritatea acoperirii,
”Controalele anterioare ale autorităților (GNM și ABA Banat) nu au consemnat nereguli referitoare la eventuale exfiltrații în corpul Celulei 1”, spun cei de la Retim.
Despre captarea gazului de depozit, societatea spune că la Celula 1 (închisă) sunt 25 puțuri de captare a gazului de depozit unde există faclă pentru ardere, acestea fiind instalate la închiderea celulei. La Celula 2, puțurile de captare a gazului de depozit se vor construi la închiderea celulei, după anul 2027. Instalarea la acel moment este prevăzută în contractul de concesiune încheiat cu Consiliul Județean Timiș.
În ceea ce privește cantitățile efective de deșeuri deviate de la depozitare, societatea Retim realizează oprirea de la depozitare a câteva zeci de mii de tone, unele ca urmare a unor investiții proprii. La Hala A se efectuează compostarea deșeuri vegetale: prin tocarea și maturarea vegetalelor se obține o reducere de aproximativ 500 tone/an. La Hala BCD are loc sortarea deșeurilor reciclabile: prin sortarea deșeurilor de plastic, metal, hârtie și carton se deviază de la depozitare aproximativ 2.500 tone/an. Prin procesul de tratare mecanico-biologică, folosind cele 108 containere predate spre utilizare de CJT, se obține o reducere de maxim 3.000 tone/an. În urma investițiilor făcute de RETIM, se deviază de la depozitare prin valorificare energetică a până la 20.000 tone/an, deșeu de tip ”refuz de tratare”, care astfel nu mai ajunge la depozitare, aceasta fiind și cea mai mare cantitate de deșeuri oprite de la depunere în celulă.
Comentarii prin facebook