Pe data de 18 iulie a.c., Ministerul Sănătăţii a publicat o listă de 49 unităţi spitaliceşti, dintre care urmează să fie selectate 25 de obiective ce vor fi finanţate prin PNRR. Asta după mai multe bâlbâieli şi declaraţii în contradictoriu între ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, şi secretarul de stat din acelaşi minister, Adriana Pistol (ambii PSD), ultima afirmând că nu vor fi finanţate spitale noi, primul că vor fi. Pe lista de 49 apar şi trei obiective din Timişoara.
Este vorba de: o nouă maternitate a Spitalulului Municipal – aproximativ 150 de milioane de euro; dotarea cu echipamente medicale la Spitalul de Copii „Louis Țurcanu” – 12 milioane de euro; Institutul Regional de Oncologie Timișoara – spital nou – 650 milioane de euro. Primele două obiective aparţin Primăriei Timişoara, în timp ce al treilea este al DSP Timiş, instituţie aflată în subordinea Ministerului Sănătăţii. “Pe surse”, dar aproape oficial, s-a transmis la Timişoara că pe lista finală de 25 va fi prins doar Institutul Oncologic, proiectat să fie amplasat pe ruinele de pe Calea Torontalului, acolo unde era prevăzut iniţial un nou spital municipal. Că doar nu o să fie finanţate proiecte ale unei administraţii USR-iste, chit că au toate fazele birocratice finalizate. De menţionat că selecţia este totuşi încă în curs.
Sigur, este vorba de un obiectiv extrem de necesar, mai ales că se vorbeşte de acest Institut Oncologic de vreo 12 ani. Mai ales în ani electorali şi preelectorali. Şi, înainte de-a continua, aş face o scurtă istorie. În 2011, de exemplu, ministrul Sănătăţii de la acea vreme, Cseke Attila spunea că “prioritatea numărul unul” a ministerului pe care-l conducea era chiar Institutul Oncologic Timişoara. Nu ştiu care au fost celelelalte priorităţi, dar de prima s-a ales praful. În 2015, Guvernul Ponta face, la rândul lui, o prioritate din institut, ba chiar îi dă şi o culoare “verde”, ecologică. În 2020, că nu-l durea gura, şi premierul de la acea vreme, Ludovic Orban, promite obiectivul. Cu vreo două luni înainte de alegeri Am luat doar la întâmplare cele trei promisiuni, de-a lungul timpului fiind mult mai multe.
Ajung acum la noile promisiuni, pe banii PNRR. Nici nu s-a consumat bine bucuria că, în sfârşit, la Timişoara se va face o investiţie importantă, hopa!, apare o problemă. “Păi, e cam scump”, au spus cei din minister, după ce au văzut documentaţia. Şi au realizat asta destul de târziu, Studiul de Fezabilitate cu costul respectiv fiind finalizat şi trimis la minister pe 16 iunie. Şi chiar nu poţi să-i contrazici foarte mult, valoarea investiţiei fiind mai mare de o treime din întreaga finanţare prin PNRR: 1,7 miliarde de euro.
Ce-i de făcut?, vorba unui înaintaş al PSD-ului. Cei din DSP Timiş să reactualizeze SF-ul la un preţ mai mic. Mult mai mic, fără să ştie însă… cât de mic. Sau, soluţia dată de ministrul Rafila, ieri, la Timişoara, să fie scos de la naftalină un SF expirat în 2019. Unul mult mai ieftin, de circa 130 de milioane de lei, despre care acelaşi ministru a spus că ar putea fi actualizat cu o creştere de 40% a costurilor. Adică aproape 200 de milioane de lei, sub 40 de milioane de euro. De 14 ori mai ieftin decât costul actual!
Ceea ce înseamnă că Institutul Regional Oncologic ar fi, în cel mai bun caz, un fel de dispensar orăşenesc ceva mai răsărit. Apropo, pe actualul SF, doar un aparat sofisticat pentru tratarea cancerului ar fi în jur de 40 de milioane de euro. Şi spun cel mai bun caz fiindcă trebuie refăcut SF-ul şi alte chestii birocratice. Apoi, birocraşţia se mută la Bruxelles. Şi, foarte important, toater obiectivele finanţate prin PNRR trebuie finalizate în 2026. Ori dacă un an s-a pierdut cu discuţii, încă un an se va pierde cu formalităţi, altul cu licitaţii… Să fim serioşi, în 2026, Timişoara NU va avea Institut Regional Oncologic! Repet, eventual un dispensar mai mare.
P.S. 1 Timişoara este singurul oraş mare din România care nu are institut oncologic, astfel de obiective existând la Cluj, Isşi şi Bucureşti. Timişoara este singurul oraş mare din România care nu a fost prins pe lista cu spitale regionale, Craiova, de exemplu, fiind pe listă. Timişoara este al doilea mare contributor la bugetul naţional, după Bucureşti.
P.S. 2 Poate ar mai trebui spus aici că, potrivit unor surse, influentul “grup de la Cluj” are mari interese ca obiectivul timişorean să nu fie finanţat. Totuşi a fost trecut pe listă la presiunile lui Alfred Simonis.
Comentarii prin facebook