Când succesul devine datorie publică. Filantropie 1.0 – Manual de responsabilitate pentru câștigătorii tranziției

Acest text nu este despre sărăcie. Este despre bogăția care nu își face datoria. Despre cei care au câștigat într-o societate care a pierdut. Și despre întrebarea pe care România o evită: ce datorăm comunității care ne-a făcut posibili?

Ultimii 35 de ani au produs o clasă prosperă într-un stat fragil: antreprenori, profesioniști, investitori, lideri economici. Unii au construit în condiții grele, alții au prins momente favorabile, alții au știut să navigheze oportunitățile. Ceea ce este fals este mitul succesului ca fapt exclusiv individual.

Nimeni nu prosperă într-un pustiu. Drumurile – imperfecte, dar existente –, școlile care formează oameni, spitalele care mențin vie forța de muncă, orașele care atrag capital, comunitățile care consumă: acestea sunt infrastructura nevăzută a fiecărei reușite private. Și totuși, această infrastructură este tratată adesea ca fundal gratuit, nu ca investiție colectivă care cere întoarcere.

România a importat capitalismul, dar a uitat să importe regula lui de bază: responsabilitatea publică a capitalului. În locul ei, am dezvoltat o filantropie de vitrină – donații punctuale, sponsorizări cu fotografii, gale, campanii de imagine. Mult zgomot emoțional, puțină strategie, fără construcție durabilă.

A dona nu este același lucru cu a-ți asuma un rol civic. Un transfer de bani, oricât de generos, nu te transformă într-un actor al binelui public. Filantropia reală este o politică de maturitate socială: continuitate, asumare publică, rezultate măsurabile, impact verificabil. Nu aplauze. Nu branding.

În societățile consolidate, marile averi nu sunt doar tolerate, ci intră explicit în echilibrul social: fundații, investiții în educație, cercetare, cultură, sănătate, comunități vulnerabile. Nu din altruism romantic, ci dintr-o logică rece: dacă nu investești în societatea din care trăiești, ea se degradează și te trage după ea.

La noi, succesul economic merge adesea mână în mână cu retragerea civică. Prosperitatea se trăiește privat, iar responsabilitatea este externalizată către un stat disfuncțional sau către ONG-uri subfinanțate. Averile cresc, școlile se uzează, spitalele se sufocă, orașele se extind haotic, iar capitalul social se topește.

Această retragere nu este însă doar comoditate. Are o origine. O parte dintre averile dominante de azi s-au format în anii ’90 prin privatizare opacă, transfer de active la preț simbolic, relații privilegiate cu puterea și mecanisme de extracție, nu de creare de valoare. Acest „păcat originar” al capitalismului românesc a produs nu doar inegalitate, ci și o cultură a evitării responsabilității publice: când capitalul se naște din captură, nu din competiție, reflexul nu este să întorci spre comunitate, ci să te ascunzi de ea. Spre deosebire de Polonia sau Cehia, România nu a avut o burghezie istorică responsabilă ca model. Iar într-un stat perceput ca fiind capturat, mulți dintre cei prosperi nu văd administrația ca partener al binelui public, ci ca obstacol sau pradă.

Filantropie 1.0 începe de aici: din momentul în care câștigătorii tranziției înțeleg că nu sunt doar beneficiari ai libertății economice, ci și garanți informali ai sănătății unei societăți fragile. Nu li se cere să repare statul, ci să nu-l ocolească cinic atunci când eșecul lui lovește direct în oameni.

Aceasta nu este o pledoarie sentimentală. Este o chestiune de luciditate. Mai devreme sau mai târziu, orice societate ajunge la același punct: testul în care cei care au câștigat cel mai mult trebuie să arate dacă succesul lor este doar acumulare sau și responsabilitate.

Filantropia nu este despre compasiune afișată, ci despre echilibru de putere. Prosperitatea într-un stat slab nu este un trofeu, ci o datorie de administrat – inclusiv în propriul interes pe termen lung, pentru a-ți proteja averea, siguranța și viitorul într-o societate funcțională. Cine câștigă mult într-o societate fragilă câștigă și influență, siguranță, avantaj sistemic – iar acestea nu sunt neutre moral.

Într-o Românie în care statul este adesea incoerent, iar administrația impredictibilă, filantropia nu este soluția miraculoasă. Dar este testul de caracter al elitelor. Și acest test nu se dă la gală, nici pe Facebook, nici cu cecul în mână, ci în timp, prin consecvență, impact și asumare publică. Deocamdată, prea mulți îl pică în liniște, convinși că tăcerea comunității ține loc de legitimitate. Ea, însă, ține loc de ceea ce va veni: de un șoc social sau de o sărăcire prelungită a tuturor.

 

Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

3 comentarii pentru acest articol

Wanda89 a spus: (decembrie 6th, 2025 at 13:02 )

Domnule, tu vrei să-i ierți pe porcii îmbogățiți prin raptul din ’89, dacă se vor arăta mai milostivi față de plebe? Dacă mai aruncă vreun os de ros și pentru noi?! De ce spui că ar fi filantropie?! Filantropia e apanajul strict al sărmanilor. Porcii mai renunță la câte o lătură doar după ce s-au săturat și doar de teamă – să nu-i mânce câinii.
https://www.youtube.com/watch?v=JY7V2PI3Olk

Wanda89 a spus: (decembrie 6th, 2025 at 14:20 )

AI gratuit, spune:
Motivațiile pentru filantropie sunt complexe și variază considerabil de la individ la individ, indiferent de nivelul de venit. Impresia dumneavoastră, conform căreia bogații ar dona din teama de revolte sociale, este o teorie populară care face parte dintr-un spectru mai larg de motivații posibile.
Iată o analiză a motivațiilor tipice pentru ambele categorii:
Motivațiile Persoanelor Bogate (Volum mare de donații)
Motivațiile bogaților sunt adesea un amestec de altruism sincer, raționamente practice și, uneori, considerații de imagine publică sau fiscale:

Altruism și dorința de a contribui: Mulți filantropi bogați sunt motivați de o dorință autentică de a rezolva probleme globale sau locale, de a lăsa o „moștenire” pozitivă și de a folosi resursele lor pentru binele comun (ex: Bill Gates cu eradicarea bolilor).
Beneficii Fiscale: Sistemele fiscale din majoritatea țărilor oferă deduceri semnificative pentru donațiile caritabile. Aceasta nu este neapărat motivația principală, dar face ca actul de a dona să fie mai eficient din punct de vedere financiar decât, de exemplu, plata impozitelor complete.
Teama de Revolte Sociale (Menținerea Status Quo-ului): Așa cum ați menționat, există perspectiva (adesea critică) că filantropia masivă este o formă de „capitalism conștient” sau o „taxă de indulgență”. Donațiile mari către comunitate pot reduce inegalitățile flagrante, diminuând resentimentele publice și, implicit, riscul de instabilitate socială sau intervenție guvernamentală prin taxe mai mari.
Putere și Influență: Filantropia le permite celor bogați să direcționeze fonduri către cauze alese de ei, menținând un anumit control asupra modului în care problemele sociale sau științifice sunt abordate, ocolind procesele guvernamentale.
Construirea Imaginii și Reputației: Donațiile mari îmbunătățesc imaginea publică a individului sau a corporației, atrăgând respect social și clienți.

Motivațiile Persoanelor cu Venituri Mici sau Medii (Donații proporționale mari)
Motivațiile celor care donează sume mai mici în volum absolut, dar adesea proporțional mai mari față de veniturile lor, sunt de obicei mai personale și mai direct legate de experiența de viață:

Empatie și Conexiune Directă: Persoanele care se confruntă ele însele cu greutățile vieții (sărăcie, boală, nesiguranță) pot simți o empatie mai profundă și o înțelegere imediată a nevoilor celorlalți.
Apartenență la Comunitate și Religie: O mare parte din donațiile persoanelor cu venituri modeste sunt direcționate către lăcașuri de cult, comunități locale sau rețele de ajutor reciproc. Aceste acte sunt adesea încurajate de precepte religioase sau de o puternică conștiință comunitară.
Lipsa Beneficiilor Fiscale Semnificative: Deși pot beneficia de deduceri minore, persoanele cu venituri mici nu au aceleași stimulente fiscale majore ca și miliardarii, sugerând că motivația lor este predominant altruistă, nu financiară.
Efectul de Auto-eficacitate: Chiar și donațiile mici oferă un sentiment de control și de impact pozitiv: „Pot să nu rezolv problema foametei globale, dar pot ajuta familia de lângă mine să aibă o masă caldă astăzi”.

În concluzie, deși motivația bogaților poate include un calcul strategic legat de stabilitatea socială, la fel de des este vorba de o dorință autentică de a-și folosi resursele. Motivația celor mai puțin înstăriți tinde să fie profund personală, bazată pe empatie, credință și conexiune comunitară.
Răspunsurile de la AI pot include greșeli. Află mai multe

Jebeleanu Constantin a spus: (decembrie 6th, 2025 at 19:01 )

@Wanda, la ce-ti trebuie AI? Mie mi se pare evident doar privind realitatea ca „Mai usor trece camila prin urechile acului decat sa ajunga bogatul in Rai”. Dar si printre oamenii obisnuiti sau chiar saraci actele de filantropie au motivatii gresite. Nu ca in cazul bogatilor, dar in procent semnificativ.

It’s the system. Always.

* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

Cele mai citite articole


L'architect du beaute

Administratie vezi arhiva Administratie

dermaskin-orizontal

Politica vezi arhiva Politica

ISHO

Sport vezi arhiva Sport

Emoții doar în primul sfert de oră! SCM Poli Timișoara a învins categoric codașa din Sighișoara

Prim-divizionara de handbal SCM Poli Timișoara închide cu bine turul, învingând, conform așteptărilor ultima clasată din Liga Zimbrilor, CSM Sighișoara, 38-25. Doar debutul partidei a fost echilibrat, formația oaspete începând curajos și conducând în câteva rânduri, chiar și la două goluri 4-6 în minutul 13. A urmat un forcing al gazdelor, care nu au lăsat...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Emoții doar în primul sfert de oră! SCM Poli Timișoara a învins categoric codașa din Sighișoara
Muzeul National al Banatului

Social vezi arhiva Social

Fidelity by Iulius Mall

Economic vezi arhiva Economic

Un proiect câștigat de UVT va ajuta comunitatea din Dumbrăvița

Universitatea de Vest din Timișoara a reușit atragerea unei noi finanțări nerambursabile dedicate modernizării infrastructurii publice și reducerii consumului energetic, în cadrul programului Interreg IPA România – Serbia. În urma acestuia, o clădire publică din Dumbrăvița va fi reabilitată termic. Proiectul „GreenPublicBuilding – Transformarea sediilor publice pentru sustenabilitate energetică” reprezintă o inițiativă strategică prin care...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Un proiect câștigat de UVT va ajuta comunitatea din Dumbrăvița

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

Candidatul PNL Ciprian Ciucu va fi noul primar al Capitalei, câştigând oficial scrutinul la o diferenţă de 13 procente în faţa candidatului plasat pe locul 2. Faţă de rezultatele date de exit-poll-ul CURS Avangarde şi sondajul INSCOP, apare o mare surpriză pe locul II, ocupat de Anca Alexandrescu, în timp ce candidatul PSD Daniel Băluţă...
Citeşte tot articolul Citeste articolul E oficial! Ciprian Ciucu câştigă detaşat alegerile pentru Primăria Bucureştiului. Mare surpriză pe locul 2!
Candidatul PNL Ciprian Ciucu va fi viitorul primar al Bucureştiului, potrivit unui exit-poll realizat de CURS Avangarde. Distanţa care îl separă de candidatul PSD, Daniel Băluță este de 6,5 procente Rezultatul exit-poll-ului CURS Avangarde valabil pentru ora 19.00: Ciprian Ciucu (PNL) – 32.7% Daniel Băluță (PSD) – 26.3% Anca Alexandrescu (independentă sprijinită de AUR) –...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Exit-poll: Ciprian Ciucu câştigă detaşat Primăria Capitalei. Victoria îi aparţine şi lui Ilie Bolojan
Prim-divizionara de handbal SCM Poli Timișoara închide cu bine turul, învingând, conform așteptărilor ultima clasată din Liga Zimbrilor, CSM Sighișoara, 38-25. Doar debutul partidei a fost echilibrat, formația oaspete începând curajos și conducând în câteva rânduri, chiar și la două goluri 4-6 în minutul 13. A urmat un forcing al gazdelor, care nu au lăsat...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Emoții doar în primul sfert de oră! SCM Poli Timișoara a învins categoric codașa din Sighișoara
Primarul Dominic Fritz a semnat în această săptămână contractul de finanțare prin care Timișoara va primi nouă milioane de euro, fonduri europene acordate prin programul Regio Vest, prin intermediul ADR Vest, pentru regenerarea zonei din Piața Kuttel. Viceprimarul Ruben Lațcău arată cum vor ajuta acești bani respective parte a orașului. Zona aflată în proximitatea centrului...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Viceprimarul Lațcău anunță punerea în valoare a clădirilor din zona Pieței Mocioni odată cu revitalizarea zonei
Prima zi de activitate a ”Lights of the Village”, evenimentul desfășurat la Muzeul Satului Bănățean în luna decembrie, a fost una de succes, spune Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș. Au fost mii de oameni care au participat la concertele organizate sâmbătă seara, iar patinoarul gratuit s-a dovedit neîncăpător. Până pe 21 decembrie, Timișoara va...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Lights of the Village a pornit la drum cu mii de vizitatori/VIDEO
Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Timiș, organizaeză marți, 16 decembrie, de la ora 18:00, spectacolul „Colind și bucurie”. Acesta va avea loc în sala festivă a Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș. Publicul se va putea bucura de recitalurile susținute de Liliana...
Citeşte tot articolul Citeste articolul ”Colind și bucurie” alături de artişti consacraţi ai Banatului
Top
deBanat.ro - spune realitatea!
Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.