A căzut la vot „Dansul pinguinului”

S-a dus şi moţiunea. Atmosferă încrâncenată. Unde în iunie se cânta „Dansul pinguinului”, acum jandarmii şi protestanţii dansau „Periniţa” cu grilaje de metal. Categoric, Emil Boc este condamnat să ducă reforma (sau ce-o fi ea) până la capăt. Cel puţin până la capătul puterilor, la iarnă sau când şi-o da seama chiriaşul de la Cotroceni cât e uzura de mare. PDL şi Traian Băsescu au decis să joace periculos şi să se aleagă peste doi ani după cum zice vorba din popor: „Ori la bal, ori la spital”. Rezultatul votului pentru moţiunea de cenzură nu cred că a surprins pe cineva din zona politicului. Puterea ştia pe ce maşină de vot se baza, în timp ce Opoziţia nu era sigură nici măcar pe suportul popular promis de 80.000 de sindicalişti aduşi din întreaga ţară, ca să nu mai vorbim de lipsa unei alternative, a unei alternative vizibile la guvernul Boc, practic reales ieri la al „n”-şpelea congres. Ce a împiedicat PSD şi PNL să vină în faţa opiniei publice cu ceva concret conturat? Să arate că pot pune ceva, în cele câteva zile post-moţiune în schimbul formulei Boc, pe care se tot chinuie de atâta amar de vreme să o înlăture. Vreun Guvern „Klaus Johannis”, Executiv „Mariana Gheorghe”, Crin Antonescu, Popescu-Tăriceanu sau, în ultima instanţă, Victor Ponta, nu-i supărare, numai să fie ceva acolo, să vadă poporul că există o schema politică funcţională. Nu să-şi explice lipsa „guvernului alternativă” prin faptul că Traian Băsescu oricum nu l-ar nominaliza ca premier pe cel urzit de opoziţie. Fără cele de trebuinţă pentru răsturnarea lui Boc şi instalarea la Palatul Victoria a combinatei PNL-PSD, exerciţiul democratic al moţiunii n-a avut decât utilitatea acumulării de imagine. Cam toţi au avut câte ceva de câştigat, lideri de sindicat, supravieţuitorul Boc, chiar şi Ponta, cel care a făcut măcar o baie de mulţime printre colegii din coloana sindicală. Dacă n-ar fi o manifestare a democraţiei, aş zice că e timp pierdut. La urma urmelor, cine ascultă ce zice Boc de la tribună? Sau din discursul cioplit al ministrului Ialomiţianu? Era vreunul deschis la minte să vadă dacă premierul are vreun argument? Dincolo, puterea credeţi că vibra la ce ziceau iniţiatorii moţiunii? Sanchi. Doar circ. Nu era mai simplu să se voteze direct? Sau să se liciteze! Cine dă mai mult pentru votul independentului cutare, Ciuhodaru, de exemplu (dacă nu era cumva la celălalt serviciu, la UPU Iaşi)? Sau care este contraoferta opoziţiei pentru un vot de la minorităţi. Pentru votul de la tătari o dată, pentru votul de la bulgari de două ori, dă cineva mai mult? Moţiunea a căzut. Alta la rând.