Revin pe subiectul atacat în urmă cu o zi de colegul Eugen Sasu, mai ales că între timp a apărut şi o reacţie halucinantă a reprezentanţilor SC Bega Turism (citiţi fraţii Cristescu!). Exact, este vorba de acei haiduci ai capitalismului securistoid din anii 90 şi începutul anilor 2000, ai sloganului „nu ne vindem ţara, o dăm gratis la ai noştri”. Nu-i un mare secret, cei doi au cumpărat la preţul a vreo 15 mici şi două-trei lăzi de bere (unităţi de măsură electorale la români), jumătate din fabricile, hotelurile, magazinele, localurile Timişoarei. Sigur, fabricile erau obligate să-şi păstreze numărul de muncitori şi obiectul muncii, dar cu indivizi ca Ovidiu Muşetescu (decedat între timp), la post-privatizare, acestea s-au transformat în afaceri imobiliare.
Iar fabricile care nu s-au dărâmat au fost închiriate la stat, cu chirii lunare mai mari decât preţul vânzării. Asta ca să amintesc în câteva cuvinte ce s-a întâmplat şi ca să nu mai insist cu „tunul Peco” cu benzinăriile vândute de stat la fraţi, forjate la maxim de aceştia în embargou, iar apoi revândute la stat de zece ori mai scump. Asta şi pentru cei care vor naţionalizarea Petrom, companie căpuşată la maxim şi în pragul falimentului înainte de vânzarea la austrieci. Dar – nu-i aşa? – nu întrebi pe nimeni cum a făcut primul milion de dolari, în cazul de faţă fiind vorba de câteva sute de milioane cu iz securistoid.
Cert este că, ajunşi cei mai bogaţi oameni din Timişoara, influenţa celor doi fraţi n-a avut limite. Mai ales în perioadele de guvernare PSD, ei trebuiau să-şi dea girul şi la numirea prefecţilor şi a unor şefi de deconcentatrate şi, în special, ai celor de la Poliţie. Fostul şef al PSD Timiş, Ilie Sârbu, după ce şi-a vândut casa din Timişoara avea apartament la Hotel Timişoara, acolo unde ţinea şi audienţele. Când ginerele lui Sârbu, Victor Ponta, a ajuns premier şi preşedinte PSD, influenţa celor doi fraţi s-a extins la nivel de ţară. Cei doi ar fi pus mâna chiar şi pe programul Timişoara – Capitală Culturală, dar când au realizat că, înainte de-a lua, mai trebuie să şi dea, s-au retras.
Obişnuţi să comande politicienilor, liderilor din administraţie, ziariştilor, poliţiştilor etc. care stăteau în poziţia ghiocelului în faţa lor, în mod cert cei doi fraţi au fost extrem de nedumeriţi, zilele trecute, când primarul Dominic Fritz le-a făcut „nota de plată” pentru folosirea ilegală a parcării din spatele magazinului Bega. Parcare, care după un îndelungat proces, a ajuns definitiv în proprietatea municipalităţii. Prima reacţie a celor doi, care au câştigat milioane bune de euro prin exploatarea unui teren obţinut ilegal, a fost să dea un comunicat de presă, un fel de „drept la replică”. Din care aflăm că ei, de foarte multă bună credinţă, au vrut să facă pe terenul în cauză o parcare supraetajată pentru toţi timişorenii. O faptă mărinimoasă şi altruistă, ce mai!, dar municipalitatea s-a opus, s-au plâns cei doi cu o ipocrizie sfidând Everestul.
Ei bine, aici cei doi ţin cu tot dinadinsul să ne arate ori că pentru ei legea este facultativă, sau îi cred extrem de idioţi pe timişoreni. Fiindcă orice primar din lumea asta, inclusiv Nicolae Robu să te cheme, nu are cum să dea o autorizaţie de construcţie pe un teren aflat în litigiu. Fiindcă terenul luat cu japca de Victor Ponta cu semnătura fostului chelner Constantin Niţă (la acea vreme ministru al Economiei), ulterior puşcăriaş pentru fapte de corupţie, şi dat la fraţi devenise obiectul unui litigiu. Intrase pe fir şi DNA pe această chestiune, dar din motive bizare se pare că s-a oprit la un moment dat. (Mai multe amănunte aici).
Era o perioadă în care nu doar Ponta îşi făcea veacul la domeniul „fraţilor” de la Orăştie, dar acolo se făceau şi şedinţe largi de partid. Exact, acel Ponta, prieten bun şi cu un alt securistoid, Sebastian Ghiţă, care azi ne dă lecţii de morală şi se plânge de „statul paralel”, Fiindcă în România e un sport naţional ca hoţii să strige hoţii! Una peste alta, cei doi fraţi au exploatat câţiva ani şi au făcut milioane de euro pe un teren care era al primăriei. Şi acum, când li se cere înapoi o parte din acei bani, se plâng că sunt prigoniţi. Culmea, mai sunt şi timişoreni care le iau apărarea. Că sunt exact acei timişoreni pe care cei doi fraţi îi consideră tâmpiţi nu contează. Ei există…
Comentarii prin facebook