Pe motiv că trebuie să blocheze ascensiunea la Palatul Cotroceni a unui individ care se hrăneşte cu „înţelepciunea rusească”, coaliţia guvernamentală PSD-PNL-UDMR a decis să aibă un candidat comun la prezidenţiale. Ceea ce nu-i lucru rău, extremismul de rit putinist fiind tot mai periculos, poate şi mai puternic, după ce la Casa Albă a fost ocupată de o bandă de bombardieri. Astfel s-a ajuns la soluţia Crin Antonescu, habar n-am cine a venit cu „geniala” idee. Probabil era o nostalgie comună PSD-PNL după una dintre cele mai infecte construcţii politice, USL, creată de Antonescu împreună cu Victor Ponta şi Dan Voiculescu.
Era încă una din deciziile care arătau că nici PSD, nici PNL n-au înţeles nimic din votul şi frustrările românilor de la alegerile prezidenţiale şi parlamentare. Iar pe cale de consecinţă, o nouă decizie în avantajul şarlatanului care a găsit nanocipuri în sucuri. Un leneş proverbial după un preşedinte miserupist şi comod. Încă o dată, în numele unei cauze bune (blocarea extremismului) decidenţii politici se jucau cu un bumerang.
Iar ceea ce a urmat s-a dovedit că Antonescu e o carte proastă. Toate sondajele „pe bune” arată că n-are nici cea mai mică şansă să ajungă în turul II, darmite să câştige. Sigur, sunt case de sondare care îl dau cu ceva şanse, fix aceleaşi care îl dădeau şi pe Nicolae Ciucă (locul V la alegeri) în finală. Astfel că nu trebuie să fii mare oracol ca să îţi dai seama că Antonescu are la alegeri şansa porcului de Crăciun. Asta şi fiindcă mare parte din electoratul PSD este mai degrabă cu CG, iar unii lideri importanţi precum Paul Stănecsu nici măcar nu şi-au disimulat admiraţia faţă de impostor. Ba, dacă mai intră şi Victor Ponta în cursă şansele lui Crin se diminuează şi mai mult.
Culmea, este că desemnarea lui Crin drept candidat a părut mai degrabă să vină din partea PSD, decât de la PNL. Cert este că, la acea vreme proaspăt preşedinte interimar al PNL, Ilie Bolojan n-a prea fost încântat cu ideea. În schimb, l-au vrut neapărat pe Crin unii baroni PNL-işti, precum Hubert Thuma, pentru a-l putea manevra.
Acelaşi PNL are însă în ogradă un potenţial candidat, şi mă refer evident la Ilie Bolojan, căruia Antonescu nu-i ajunge nici la glezne. A dovedit-o în scurta perioadă în care a exercitat funcţia de preşedinte interimar. Adică un preşedinte serios (îl vede cineva urcând în copaci după pisici sau purtând sarmale în cap?), implicat, care transmite şi forţă, dar mai ales unul care a adus normalitate într-o ţară anormală. Şi o să dau doar un mic exemplu, abordările celor doi vizavi de “holdup”-ul lui Donald Trump şi JD Vance asupra preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelensky.
„Securitatea Ucrainei este crucială pentru securitatea Europei. Trebuie să fim uniți pentru a lupta pentru valorile noastre, libertate și pace”, a comentat Bolojan. Scurt, concis, la obiect. Un mesajul “proeuropean” şi mai ales demn într-o ţară în care, culmea culmilor, aşa-zişii suveranişti vor să neapărat să fie slugi la stăpân, întrecându-se în osanale în faţa narcisistului de la Washington şi a bandei sale de bătăuşi. “Președintele Trump nu îl lasă pe Putin să facă ce vrea. E o teză falsă. Președintele Trump își respectă angajamentul față de România (…) Negocierile dintre partea americană și cea ucraineană sunt mai mult decât ceea ce se vede în câteva minute filmate ieri (…) Partenerul nostru, de 35 de ani, sunt Statele Unite ale Americii. Conjunctural, pe fondul războiului inițiat de Vladimir Putin, am sprijinit și vom sprijini Ucraina. Am ajutat cu tot ce am putut, am fost buni vecini, dar repet și subliniez: partenerul nostru în această discuție este administrația Trump”, a lălăit-o Antonescu în vechiul stil românesc, cu fundul în două luntri, darr în fapt pe dinafara ambelor. Şi pe bună dreptate, mulţi i-au comentat că îl copiază pe Georgescu, motiv pentru care preferă originalul în faţa reproducerii.
Din păcate, Ilie Bolojan nu cred că va candida. Dar în această perioadă scurtă am văzut, şi iar o spun cu regret, ce preşedinte am fi putut avea. Unul căruia nu-i tremură genunchii în perioade criză şi cu care nu ţi-e ruşine. Culmea, îl opreşte chiar una din calităţile sale: seriozitatea. A promis că-l va susţine pe Crin. Şi-l mai opresc jocurile politice proaste ale politicienilor români, în special ale PSD, partid care nu-l vrea pe Bolojan, fiindcă ar întări PNL-ul. Dacă lui Ciolacu & co, chiar le pasă de ţara asta, n-ar mai insista pe un cal mort cum este Crin. La fotbal, ce antrenor şi-ar permite – exagerez puţin aici – să-l ţină pe Messi pe banca de rezerve şi pe Ianis Hagi titular în locul lui? Niciunul! Dacă au înţeles ceva din tot ce s-a întâmplat, liderii coaliţiei încă mai au timp, nu foarte mult, să facă schimbarea necesară şi să-l bage pe “Messi” pe teren.
Comentarii prin facebook