Încă o bijuterie arhitecturală a Timişoarei a ajuns la clanurile de romi. Palatul Marshall, cumpărat de Nelson Mihai, fiul celebrului Ionelaş Cârpaci

O nouă lovitură pe piaţa imobiliară timişoreană. Una dintre clădirile reprezentative ale Timişoarei, Palatul Marshall, a fost achiziţionată recent de Ion-Nelson Mihai, fiul celebrului Ionelaş Cârpaci. Achiziţia a fost făcută după o tranzacţie mascată, intermediată printr-o firmă elveţiană, administrată de un cetăţean belgian. Ion-Nelson Mihai este fostul proprietar al casei Mühle, cumpărată de la acesta de Universitatea Politehnica Timişoara.

Situat în zona Pieţei Maria, vizavi de Palatul Apelor, Palatul Marshall a fost ridicat la începutul secolului XX. Imobilul era inclus în situl urban al vechiului cartier Iosefin, fiind pe lista Monumentelor istorice. Proiectat de arhitectul Martin Gemeinhardt și construit pe Bulevardul 16 Decembrie, Palatul Marschall se remarcă prin fațade bogat decorate și turnuri elegante, parte a esplanadei Cetății. Palatul este încadrat în fronturi stradale continue formate din clădiri cu același stil și regim de înălțime, dispuse pe parter și două etaje; de regulă, proprietarul locuia în partea din față, restul apartamentelor fiind închiriate doritorilor. De pe planșele arhitectului Martin Gemeinhardt, au mai ieșit palatele Jakab Csendes,  Ferencz Marshall, Johann Harlauer (Casa cu păuni și bufnițe), Casa Romulus Nicolin, Palatul Casei de Economii Timișorene, Palatul Károly (Karl) Weisz (fostul Hotel Royal) și Palatul Salamon Schnürer și Adolf Hanecker.

Cum a ajuns palatul la clanul Cârpaci

Imobilul a fost dobândit prin succesiune, în 2004, de Marius Dionisie Liuba (3/4 părţi) şi Sabina Antoaneta Liuba (cotă 1/4). În 2021, Marius Dionisie Liuba devine proprietar pe întreaga clădire, iar trei ani mai târziu, acesta începe procedura de vânzare a imobilului. Primul demers a fost de-a obţine adeverinţa de neexercitare a dreptului de preeemţiune din partea Primăriei Timişoara. Hotărârea de Consiliu Local în acest sens a fost votată pe 19 decembrie 2024, preţul de vânzare fiind de 2.200.000 de euro. Iniţial potrivit unei adrese din data de 05.11.2024, Direcția Județeană pentru Cultură Timiș  transmitea municipalităţii că nu își exercită dreptul de preemțiune asupra imobilului.

Pe 22 februarie 2025, Primăria eliberează adeverinţa de neexercitare a dreptului de preemţiune, iar pe 11 martie clădirea este vândută pentru prima oară firmei elveţiene L Grey Agriculture SRL, patronată de cetăţeanul belgian Jan Maria Leenaerts. Coincidenţă sau nu, această firmă care, după nume n-are treabă cu imobiliarele, este în chirie la controverastul avocat Claudiu Butuza, la rândul lui jucător imobiliar. Preţ de vânzare: 2.200.000 de euro.

Nouă luni mai târziu, 23 decembrie 2025, clădirea este vândută din nou, noul cumpărător fiind Ion-Nelson Mihai, fiul celebrului Ionelaş Cârpaci. Preţul tranzacţiei: 2.300.100 euro. Un profit aşadar de 100.100 euro. De menţionat că firma elveţiană luase şi un împrumut de la Vista Bank, trecut în Cartea Funciară. Contractul a fost semnat la notarul Massimo Dzaka, la rândul lui un personaj controversat. De menţionat că, la noua vânzare, nu mai era nevoie de adeverinţa privind neexercitarea dreptulului de preemţiune, acest document având valabilitate de un an. Ion-Nelson Mihai a fost proprietar al casei Mühle, pe care a vândut-o Universităţii Politehnica Timişoara.

De unde iz de tranzacţie mascată

Totul sună a premeditare în această tranzacţie în folosul cumpărătorului final. În primul rând, potrivit unor surse, Primăria Timişoara şi-ar fi exercitat dreptul de preemţiune în cazul în care, din start, palatul ar fi fost cumpărat de clanul Cârpaci. Aşa cum s-a mai întâmplat de altfel, în cazul unor tranzacţii în care apăreau clanuri. În al doilea rând este supectă graba cu care firma elveţiană a revândut imobilul, diferenţa de preţ nefiind foarte mare. Graba a venit exact din valabilitatea de un an al adeverinţei privind neexercitarea dreptului de preemţiune. Nu în ultimul rând, oare chiar o fi coincidenţă faptul că firma menţionată se află în chirie la avocatul Butuza?

 

 

 

 

 

Autor
Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

17 comentarii pentru acest articol

George a spus: (mai 19th, 2026 at 12:41 )

Oare se va sesiza ANAF-ul să întrebe de proveniența celor peste 2 milioane de euro?

George a spus: (mai 19th, 2026 at 12:42 )

Un lucru bun, totuși. Palatul are ceva turnulețe..😁

Romania te iubesc ! a spus: (mai 19th, 2026 at 13:43 )

Legenda pune ca nimeni nu verifica provenienta banilor.

OVI a spus: (mai 19th, 2026 at 14:20 )

CU SIGURANTA SE SESIZEAZA ANAF-UL LA PNL!

George a spus: (mai 19th, 2026 at 15:37 )

Ai dreptate,OVI. Cât timp a fost ANAF-ul la PSD a confiscat o grămadă de bani (mi-ar lua juma’ de an pentru exemple). La fel a stat și la recuperarea prejudiciilor, vezi cazul Voiculescu (asta așa, ca exemplu). După aceea nu s-a mai pus problema, „sună Lia”.

Iza a spus: (mai 19th, 2026 at 16:14 )

Un cetățean belgian de aproximativ 30 de ani, stabilit de circa un deceniu în Timișoara, absolvent al Facultății de Agricultură din cadrul Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara și vorbitor fluent de română, apare ca administrator/reprezentant al unor firme cu profil agricol/extern, dar ajunge să intermedieze o tranzacție imobiliară majoră cu un monument istoric al orașului. Firma sa cumpără Palatul Marschall cu 2,2 milioane euro, prin împrumut bancar, apoi îl revinde după mai puțin de un an către Ion-Nelson Mihai, fiul lui Ionelaș Cârpaci, cu un profit de aproximativ 100.000 euro. Întrebarea centrală este dacă acest belgian a fost un investitor real sau un vehicul reputațional/intermediar folosit pentru ca imobilul să ajungă, indirect, la cumpărătorul final. Profilul public Jan Maria Leenaerts este neobișnuit de opac (nu se găsesc informații publice prea multe despre acest individ) pentru cineva care pretinde un background economic important în Belgia (înțeleg că și-a construit o reputație în Timișoara pe acest motiv, construiește hale și pretinde a fi om de afaceri în domeniul agriculturii – poate fi, dar se ascunde cineva în spatele lui – adevărații „oameni de afaceri”?), așadar fără background public în Belgia, dar apare în tranzacții de milioane cu patrimoniul Timișoarei. Merită investigat personajul, jurnalistic cel puțin, pentru a descâlci ițele acestei situații deloc favorabile orașului Timișoara.

Marius a spus: (mai 19th, 2026 at 16:53 )

Ar trebu investigat sincer … foarte trist ca dupa ce ca abia le smulgi din gheare cate o vila doua obtinuta ilegal acum astia cumpara IN PLUS patrimoniu istoric…

Daca nu ar fi clan si nu ar avea istoricul cu case istori ce (ex Casa Muhle) nu as zice nimic…. dar asa e cel putin suspicios. Ce treaba au ei?

Macar sa o vanda naibii pe un profit sa nu mai stea in mainile lor.

Si de unde plm au astia 2 fuckin milioane de dolari cash? ANAF???

Daniel a spus: (mai 19th, 2026 at 17:41 )

Banii care i-a luat pe casă Muehle trebuiau reinvestiți și uite așa a rezolvat și problema provenienței lor, aceștia fiind curați acum. Dar așa se întâmplă când te crezi mare deștept și faci afaceri cu cetățeni germani, care te driblează apoi cum vor. Așteptăm vreo ofertă de 3 milioane de la primărie și apoi laude cum că recuperează patrimoniul orașului. Pe de altă parte este o veste bună pentru troll-ul putinist proVrajeāla de la Kremlin care are acum motive de bucurie.

Ionelus a spus: (mai 19th, 2026 at 21:07 )

Anaf ul ar trebui sesizat, de unde provin banii clanurilor sau revenim in anii 2000 cand mafia imobiliara a capturat toate vilele fostelor elite timisorene?? Suspecta tranzactia, suspect ca autoritatile nu au intevenit desi se bat cu pumnii in piept ca fac, ca dreg ca se lupta cu clanurile. Suspecta si aparitia belgianului care cred ca este doar un pion interpus in afaceri clandestine!

baranga a spus: (mai 19th, 2026 at 23:33 )

Singura consolare e ca le-a tras-o peste nas la smecherii cei noi din oras care baga majoritatea proiectelor pe bani publici ca acolo au birouri arhitectii lui Fritzl. O sa trebuiasca sa-i dea chirie lui Carpaci acum. E de film asta

Ion a spus: (mai 20th, 2026 at 06:07 )

La fiecare vânzare trebuie să declari la notar beneficiarul real. Oare belgianul l-am declarat?

Xxx a spus: (mai 20th, 2026 at 11:25 )

Remarc un ușor rasism pe aici… daca venea Anton cu cutia de pantofi și cumpăra , era ok ? Problema nu e ionelush, e sistemul care permite asemenea afaceri. De care nu numai clanurile profită.. clanurile sunt bune de scos în fața, pentru oprobiul public. Cind tatăl celebrilor frați a luat jumatate de Timișoară și continua sa aibă jumătate, s-a revoltat cineva ?!

Pe scurt, statul e slab și complet la mina grupurilor de interese. (Iar justiția, tocmai au dat o “notiță”, peste legea actuală ca să-și mai dea 60% în plus la salariu, merge, fiindcă statul e zero, (mulțumim din inimă (ca pe vremuri). în primul rind PSD, au reușit o performanță rară, îngroparea statalității cu mina așa zisilor politicieni) )

Butuza a spus: (mai 20th, 2026 at 22:37 )

1. Nu este în chirie la controverastul avocat Claudiu Butuza, Deci trebuie să răspunzi pentru afirmația, “Nu în ultimul rând, oare chiar o fi coincidenţă faptul că firma menţionată se află în chirie la avocatul Butuza?”
2. Vei răspunde pentru discriminare “…şi-ar fi exercitat dreptul de preemţiune în cazul în care, din start, palatul ar fi fost cumpărat de clanul Cârpaci.”
3. Aștept să îți ceri scuze și să publici ca ai publicat informații greșite în caz contrar ai să suporți consecințele legale ;

Butuza a spus: (mai 20th, 2026 at 22:55 )

afirmația intra în sfera discriminării folosind un criteriu etnic/rasial și creează un cadru ofensiv/stereotipic; pentru o persoană. Voi răspunde cu temeiurile OG 137/2000 și procedura CNCD, menționând și că pe lângă discriminare poate exista răspundere civilă pentru defăimare/atingerea reputației

afirmația este calificată drept _discriminare / discurs discriminatoriu_, în context, ca și ton, publicul vizat și de faptul că expresia „clanul Cârpaci” este folosită ca etichetă asociată unei origini etnice. În dreptul român, discriminarea nu se reduce la tratament diferit „în mod formal”, ci include și _hărțuirea_, adică orice comportament legat de un criteriu care creează un cadru intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensiv. OG nr. 137/2000 sancționează discriminarea directă, discriminarea indirectă, hărțuirea și victimizarea. [[1]](https://www.juridice.ro/725825/procedura-interna-a-cncd-de-solutionare-a-petitiilor-si-sesizarilor.html), [[2]](https://www.juridice.ro/720270/modificarea-codului-muncii-si-a-legislatiei-privind-discriminarea-completari-aduse-in-ceea-ce-priveste-discriminarea-in-contextul-relatiei-de-munca.html)

_De ce este problemă juridică_

Din perspectiva OG nr. 137/2000, criteriile protejate includ, între altele, rasa, naționalitatea, etnia și apartenența la o categorie defavorizată. Dacă formularea publicată de o entitate media nu este o simplă referire factuală la o persoană sau la o tranzacție, ci folosește grupul etnic ca element de asociere negativă ori stereotipică, CNCD poate analiza dacă a existat o faptă de discriminare sau de hărțuire prin presă/publicare. Textul legal și practica CNCD arată că faptele de discriminare se pot materializa și prin limbaj public care creează un climat ofensiv sau degradant. [[1]](https://www.juridice.ro/725825/procedura-interna-a-cncd-de-solutionare-a-petitiilor-si-sesizarilor.html)

enunțul folosește criteriul etnic ca termen de depreciere; generalizează despre un grup;
face o asociere negativă între apartenența etnică și o presupusă conduită; depășește interesul jurnalistic legitim și intră în zona de stigmatizare.

_Cine se sancționează_

Sancțiunea principală, în materia discriminării, este aplicată de _CNCD_, în cadrul procedurii administrative speciale reglementate de OG nr. 137/2000. CNCD poate constata fapta și poate aplica amendă contravențională, iar hotărârea sa poate fi atacată în contencios administrativ. Pentru sesizări, procedura internă CNCD în vigoare din 2024 reglementează modul de depunere și soluționare a petițiilor și autosesizărilor. [[1]](https://www.juridice.ro/821193/cncd-modifica-procedura-interna-de-solutionare-a-petitilor-si-sesizarilor.html), [[2]](https://www.juridice.ro/725825/procedura-interna-a-cncd-de-solutionare-a-petitiilor-si-sesizarilor.html)

Pe scurt, dacă fapta este apreciată ca discriminare, _CNCD sancționează autorul publicării_: persoana fizică responsabilă și/sau entitatea juridică editoare, în funcție de cum este formulată răspunderea în concret și de rolul în publicare. Dacă este doar o persoană juridică, practica CNCD permite, în anumite condiții, analizarea ei ca posibilă victimă sau autor al unei discriminări, dar totul depinde de circumstanțele concrete. [[3]](https://www.juridice.ro/768571/opinia-inm-ref-calitatea-procesuala-activa-a-societatilor-comerciale-de-a-adresa-petitii-catre-cncd.html)

_Procedura_

Procedura, în linii mari, este aceasta. Persoana interesată depune _petiție la CNCD_ în termenul și forma prevăzute de procedura internă. CNCD verifică admisibilitatea, cere puncte de vedere, administrează probele și adoptă o hotărâre a Colegiului director. Hotărârea poate stabili dacă există discriminare și poate dispune amendă sau alte măsuri. Ulterior, hotărârea CNCD poate fi contestată la instanța de contencios administrativ. [[1]](https://www.juridice.ro/821193/cncd-modifica-procedura-interna-de-solutionare-a-petitilor-si-sesizarilor.html)

În paralel, dacă afirmația aduce atingere reputației sau imaginii unei persoane fizice ori juridice, poate exista și o _acțiune civilă_ pentru repararea prejudiciului. Asta distinct_

Afirmația citată este problematică pt că „clanul Cârpaci” este folosit nu doar descriptiv, ci ca etichetă cu încărcătură etnică și discriminatorie, sugerând o practică specifică de tip „clan” asociată negativ unui grup. În acest caz, este posibil să intre în sfera _OG nr. 137/2000_, iar sancțiunea se poate dispune de _CNCD_ după procedura sa specială. expresia nu este folosită strict pentru a identifica factual o familie sau un grup de persoane într-un context jurnalistic legitim, deci analiza nu are nimic în legătură cu libertatea de exprimare !

Butuza a spus: (mai 20th, 2026 at 22:57 )

Voi depune mâine toate plângerile necesare să răspunzi în fața legilor și a autorităților pentru a nu mai epata în scopul creșterii audienței ;

Dan A. a spus: (mai 21st, 2026 at 08:15 )

Am mai scris aici, ca timisorean de generatii nu vad utilitatea achizitionarii si restaurarii Casei Mühle, am trecut zeci de ani pe langa ea, am remarcat-o ca fiind „interesanta”, dar nu ma incalzeste ca s-a intors la aspectul original si ca e „a noastra”. Pretul platit din bani publici: 2.380.000€. As fi doar curios care a fost securistul caruia „i s-a repartizat” casa dupa 1989, a cumparat-o cu 10.000 marci si a vandut-o etnicilor in conditii ilegale (vanzarile s-au facut prin 1998-2001, patriotul avea obligatia de ne-instrainare 10 ani).
Palatul Marshal e o cladire centrala, frumos restaurata, cu multe incaperi care poate avea multe functiuni. Pretul de vanzare a fost de 2.300.100€. Oare numai eu stiu matematica pe aici?

Wanda89 a spus: (mai 21st, 2026 at 19:14 )

@Daniel, iepurașul…
Unde ești?!! Așteptam să-i răspunzi lui @Butuza.

2 Trackbacks pentru acest articol

Revista presei cu Anton Kovacs – 20.05.2026 – Info Timișoara Says:

[…] Palatul Marshall a fost cumpărat de Nelson Mihai, fiul celebrului Ionelaş Cârpaci, publică debanat.ro. Primarul Dominic Fritz a avut ocazia să-l […]

Palatul Marschall din Timișoara, cumpărat de clanul Cârpaci | dinPOLITICA Says:

[…] a votat, în decembrie 2024, renunțarea la dreptul de preempțiune al municipalității, potrivit deBanat.ro. Imobilul de patrimoniu, evaluat inițial la 3,3 milioane de euro, a fost achiziționat în final […]

* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

Cele mai citite articole


Maxagro - 30 de ani de performanță

Administratie vezi arhiva Administratie

La licitația pentru zece noi firobuze pentru Timișoara s-au prezentat două firme turcești

Două firme turcești sunt interesate de furnizarea a zece noi firobuze pentru Timișoara, în cadrul unui proiect finanțat din fonduri europene. Urmează analiza acestora și, eventual, acordarea contractului în valoare de 30 de milioane de lei. Licitația în cadrul căreia au fost deschise ofertele, este organizată de municipalitate pentru achiziția a 10 troleibuze cu baterii...
Citeşte tot articolul Citeste articolul La licitația pentru zece noi firobuze pentru Timișoara s-au prezentat două firme turcești
dermaskin-orizontal

Politica vezi arhiva Politica

Zara Iulius Town

Sport vezi arhiva Sport

Un nou lider la echipa viola! După căpitanul Stelei și cel al lui Poli Iași vine pe Bega

Ștefan Ștefanovici (24 ani) este noul jucător al Politehnicii Timișoara. Este fundaș stânga, poate evolua pe mai multe poziții în bandă și a fost în sezonul trecut căpitanul Politehnicii Iași în Liga 2. Reamintim, la gruparea viola a venit și căpitanul Stelei, Stephan Drăghici. Ștefanovici a crescut la Sporting Juniorul Vaslui și Petrolul Ploiești apoi...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Un nou lider la echipa viola! După căpitanul Stelei și cel al lui Poli Iași vine pe Bega
L'architect du beaute

Social vezi arhiva Social

Inspectorii școlari din Vestul țării s-au adunat la Băile Herculane pentru a se perfecționa în leadership și managment educațional

Inspectoratul Școlar Județean Timiș împărtășește comunității educaționale participarea unui grup de inspectori școlari la programul de formare continuă „INSPECT+ – Inovație, Strategie, Performanță și Calitate în Educație pentru Leadershipul Transformator”, organizat de Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, în cadrul proiectului național dedicat dezvoltării leadershipului și managementului educațional. O experiență de formare interactivă care a adus...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Inspectorii școlari din Vestul țării s-au adunat la Băile Herculane pentru a se perfecționa în leadership și managment educațional
ISHO Timișoara

Economic vezi arhiva Economic

cursuri CCIAT

CCIA Timiș lansează un curs gratuit de pregătire în utilizarea SAP

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș, partener al Proiectului ”DigiTIM: Digital upskilling”, cofinanțat de Uniunea Europeană prin Fondul Social European+, Programul Educație și Ocupare 2021-2027 – Competențe digitale pentru piața muncii, anunță începerea înscrierilor pentru programul GRATUIT de formare profesională:  SAP  – System Applications and Products în Data Processing. Proiectul vizează actualizarea competențelor și...
Citeşte tot articolul Citeste articolul CCIA Timiș lansează un curs gratuit de pregătire în utilizarea SAP

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

Inspectoratul Școlar Județean Timiș împărtășește comunității educaționale participarea unui grup de inspectori școlari la programul de formare continuă „INSPECT+ – Inovație, Strategie, Performanță și Calitate în Educație pentru Leadershipul Transformator”, organizat de Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, în cadrul proiectului național dedicat dezvoltării leadershipului și managementului educațional. O experiență de formare interactivă care a adus...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Inspectorii școlari din Vestul țării s-au adunat la Băile Herculane pentru a se perfecționa în leadership și managment educațional
Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș, și viceprimarul Timișoarei Ruben Lațcău au găsit un nou subiect de ceartă. De această dată, motivul ”tangoului” sunt… galoșii sau calitatea acestora. Totul a început în urma difuzării unui podcast, în care Simonis spune despre conducătorii primăriei că nu se îmbracă elegant, iar Timișoara arată la fel, plină de...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Alfred Simonis și Ruben Lațcău au un nou motiv să se certe: galoșii și moda
Două firme turcești sunt interesate de furnizarea a zece noi firobuze pentru Timișoara, în cadrul unui proiect finanțat din fonduri europene. Urmează analiza acestora și, eventual, acordarea contractului în valoare de 30 de milioane de lei. Licitația în cadrul căreia au fost deschise ofertele, este organizată de municipalitate pentru achiziția a 10 troleibuze cu baterii...
Citeşte tot articolul Citeste articolul La licitația pentru zece noi firobuze pentru Timișoara s-au prezentat două firme turcești
Ștefan Ștefanovici (24 ani) este noul jucător al Politehnicii Timișoara. Este fundaș stânga, poate evolua pe mai multe poziții în bandă și a fost în sezonul trecut căpitanul Politehnicii Iași în Liga 2. Reamintim, la gruparea viola a venit și căpitanul Stelei, Stephan Drăghici. Ștefanovici a crescut la Sporting Juniorul Vaslui și Petrolul Ploiești apoi...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Un nou lider la echipa viola! După căpitanul Stelei și cel al lui Poli Iași vine pe Bega
În dorința de a transforma clădirea impunătoare de pe bulevardul Loga, nr. 52 în grădiniță cu program prelungit, municipalitatea timișoreană e nevoită sa o adapteze la cerințele unei unități de educație și să transforme designul “etnic” care există în prezent acolo. Un prim pas în acest sens este transferul Vilei, gratuit, către Administrația pentru Sănătate...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Primăria Timișoara vrea să înceapă transformarea clădirii de pe Loga 52 în grădiniță
În plină perioadă de transferuri, Poli Timişoara primeşte o veste bună de la Consiliul Judeţean. Proiectul pentru finanţare depus de CS Știința Poli Timișoara, denumirea oficială a clubului care deţine echipa care a reuşit promovarea în Liga a II-a, va primi de la Consiliul Judeţean suma 5.810.000 de lei, aproximativ 1.150.000 de euro. Comisia de...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Buget generos de la Consiliul Judeţean alocat echipei Poli Timişoara: peste un milion de euro
O echipă din România, formată din reprezentanți ai Aquatim și ai Companiei de Apă Someș, a participat recent la programul internațional Croatian Inspiration, desfășurat la Karlovac, în Croația, în cadrul proiectului european Erasmus+ Incluziune și sustenabilitate în Muzeele Apei. Proiectul reunește organizații din România, Croația și Olanda care administrează muzee tematice dedicate apei și are...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Muzeul Apei Timișoara a beneficiat de experiență internațională
Top