Încă o bijuterie arhitecturală a Timişoarei a ajuns la clanurile de romi. Palatul Marshall, cumpărat de Nelson Mihai, fiul celebrului Ionelaş Cârpaci

O nouă lovitură pe piaţa imobiliară timişoreană. Una dintre clădirile reprezentative ale Timişoarei, Palatul Marshall, a fost achiziţionată recent de Ion-Nelson Mihai, fiul celebrului Ionelaş Cârpaci. Achiziţia a fost făcută după o tranzacţie mascată, intermediată printr-o firmă elveţiană, administrată de un cetăţean belgian. Ion-Nelson Mihai este fostul proprietar al casei Mühle, cumpărată de la acesta de Universitatea Politehnica Timişoara.

Situat în zona Pieţei Maria, vizavi de Palatul Apelor, Palatul Marshall a fost ridicat la începutul secolului XX. Imobilul era inclus în situl urban al vechiului cartier Iosefin, fiind pe lista Monumentelor istorice. Proiectat de arhitectul Martin Gemeinhardt și construit pe Bulevardul 16 Decembrie, Palatul Marschall se remarcă prin fațade bogat decorate și turnuri elegante, parte a esplanadei Cetății. Palatul este încadrat în fronturi stradale continue formate din clădiri cu același stil și regim de înălțime, dispuse pe parter și două etaje; de regulă, proprietarul locuia în partea din față, restul apartamentelor fiind închiriate doritorilor. De pe planșele arhitectului Martin Gemeinhardt, au mai ieșit palatele Jakab Csendes,  Ferencz Marshall, Johann Harlauer (Casa cu păuni și bufnițe), Casa Romulus Nicolin, Palatul Casei de Economii Timișorene, Palatul Károly (Karl) Weisz (fostul Hotel Royal) și Palatul Salamon Schnürer și Adolf Hanecker.

Cum a ajuns palatul la clanul Cârpaci

Imobilul a fost dobândit prin succesiune, în 2004, de Marius Dionisie Liuba (3/4 părţi) şi Sabina Antoaneta Liuba (cotă 1/4). În 2021, Marius Dionisie Liuba devine proprietar pe întreaga clădire, iar trei ani mai târziu, acesta începe procedura de vânzare a imobilului. Primul demers a fost de-a obţine adeverinţa de neexercitare a dreptului de preeemţiune din partea Primăriei Timişoara. Hotărârea de Consiliu Local în acest sens a fost votată pe 19 decembrie 2024, preţul de vânzare fiind de 2.200.000 de euro. Iniţial potrivit unei adrese din data de 05.11.2024, Direcția Județeană pentru Cultură Timiș  transmitea municipalităţii că nu își exercită dreptul de preemțiune asupra imobilului.

Pe 22 februarie 2025, Primăria eliberează adeverinţa de neexercitare a dreptului de preemţiune, iar pe 11 martie clădirea este vândută pentru prima oară firmei elveţiene L Grey Agriculture SRL, patronată de cetăţeanul belgian Jan Maria Leenaerts. Coincidenţă sau nu, această firmă care, după nume n-are treabă cu imobiliarele, este în chirie la controverastul avocat Claudiu Butuza, la rândul lui jucător imobiliar. Preţ de vânzare: 2.200.000 de euro.

Nouă luni mai târziu, 23 decembrie 2025, clădirea este vândută din nou, noul cumpărător fiind Ion-Nelson Mihai, fiul celebrului Ionelaş Cârpaci. Preţul tranzacţiei: 2.300.100 euro. Un profit aşadar de 100.100 euro. De menţionat că firma elveţiană luase şi un împrumut de la Vista Bank, trecut în Cartea Funciară. Contractul a fost semnat la notarul Massimo Dzaka, la rândul lui un personaj controversat. De menţionat că, la noua vânzare, nu mai era nevoie de adeverinţa privind neexercitarea dreptulului de preemţiune, acest document având valabilitate de un an. Ion-Nelson Mihai a fost proprietar al casei Mühle, pe care a vândut-o Universităţii Politehnica Timişoara.

De unde iz de tranzacţie mascată

Totul sună a premeditare în această tranzacţie în folosul cumpărătorului final. În primul rând, potrivit unor surse, Primăria Timişoara şi-ar fi exercitat dreptul de preemţiune în cazul în care, din start, palatul ar fi fost cumpărat de clanul Cârpaci. Aşa cum s-a mai întâmplat de altfel, în cazul unor tranzacţii în care apăreau clanuri. În al doilea rând este supectă graba cu care firma elveţiană a revândut imobilul, diferenţa de preţ nefiind foarte mare. Graba a venit exact din valabilitatea de un an al adeverinţei privind neexercitarea dreptului de preemţiune. Nu în ultimul rând, oare chiar o fi coincidenţă faptul că firma menţionată se află în chirie la avocatul Butuza?

 

 

 

 

 

Autor
Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

17 comentarii pentru acest articol

George a spus: (mai 19th, 2026 at 12:41 )

Oare se va sesiza ANAF-ul să întrebe de proveniența celor peste 2 milioane de euro?

George a spus: (mai 19th, 2026 at 12:42 )

Un lucru bun, totuși. Palatul are ceva turnulețe..😁

Romania te iubesc ! a spus: (mai 19th, 2026 at 13:43 )

Legenda pune ca nimeni nu verifica provenienta banilor.

OVI a spus: (mai 19th, 2026 at 14:20 )

CU SIGURANTA SE SESIZEAZA ANAF-UL LA PNL!

George a spus: (mai 19th, 2026 at 15:37 )

Ai dreptate,OVI. Cât timp a fost ANAF-ul la PSD a confiscat o grămadă de bani (mi-ar lua juma’ de an pentru exemple). La fel a stat și la recuperarea prejudiciilor, vezi cazul Voiculescu (asta așa, ca exemplu). După aceea nu s-a mai pus problema, „sună Lia”.

Iza a spus: (mai 19th, 2026 at 16:14 )

Un cetățean belgian de aproximativ 30 de ani, stabilit de circa un deceniu în Timișoara, absolvent al Facultății de Agricultură din cadrul Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara și vorbitor fluent de română, apare ca administrator/reprezentant al unor firme cu profil agricol/extern, dar ajunge să intermedieze o tranzacție imobiliară majoră cu un monument istoric al orașului. Firma sa cumpără Palatul Marschall cu 2,2 milioane euro, prin împrumut bancar, apoi îl revinde după mai puțin de un an către Ion-Nelson Mihai, fiul lui Ionelaș Cârpaci, cu un profit de aproximativ 100.000 euro. Întrebarea centrală este dacă acest belgian a fost un investitor real sau un vehicul reputațional/intermediar folosit pentru ca imobilul să ajungă, indirect, la cumpărătorul final. Profilul public Jan Maria Leenaerts este neobișnuit de opac (nu se găsesc informații publice prea multe despre acest individ) pentru cineva care pretinde un background economic important în Belgia (înțeleg că și-a construit o reputație în Timișoara pe acest motiv, construiește hale și pretinde a fi om de afaceri în domeniul agriculturii – poate fi, dar se ascunde cineva în spatele lui – adevărații „oameni de afaceri”?), așadar fără background public în Belgia, dar apare în tranzacții de milioane cu patrimoniul Timișoarei. Merită investigat personajul, jurnalistic cel puțin, pentru a descâlci ițele acestei situații deloc favorabile orașului Timișoara.

Marius a spus: (mai 19th, 2026 at 16:53 )

Ar trebu investigat sincer … foarte trist ca dupa ce ca abia le smulgi din gheare cate o vila doua obtinuta ilegal acum astia cumpara IN PLUS patrimoniu istoric…

Daca nu ar fi clan si nu ar avea istoricul cu case istori ce (ex Casa Muhle) nu as zice nimic…. dar asa e cel putin suspicios. Ce treaba au ei?

Macar sa o vanda naibii pe un profit sa nu mai stea in mainile lor.

Si de unde plm au astia 2 fuckin milioane de dolari cash? ANAF???

Daniel a spus: (mai 19th, 2026 at 17:41 )

Banii care i-a luat pe casă Muehle trebuiau reinvestiți și uite așa a rezolvat și problema provenienței lor, aceștia fiind curați acum. Dar așa se întâmplă când te crezi mare deștept și faci afaceri cu cetățeni germani, care te driblează apoi cum vor. Așteptăm vreo ofertă de 3 milioane de la primărie și apoi laude cum că recuperează patrimoniul orașului. Pe de altă parte este o veste bună pentru troll-ul putinist proVrajeāla de la Kremlin care are acum motive de bucurie.

Ionelus a spus: (mai 19th, 2026 at 21:07 )

Anaf ul ar trebui sesizat, de unde provin banii clanurilor sau revenim in anii 2000 cand mafia imobiliara a capturat toate vilele fostelor elite timisorene?? Suspecta tranzactia, suspect ca autoritatile nu au intevenit desi se bat cu pumnii in piept ca fac, ca dreg ca se lupta cu clanurile. Suspecta si aparitia belgianului care cred ca este doar un pion interpus in afaceri clandestine!

baranga a spus: (mai 19th, 2026 at 23:33 )

Singura consolare e ca le-a tras-o peste nas la smecherii cei noi din oras care baga majoritatea proiectelor pe bani publici ca acolo au birouri arhitectii lui Fritzl. O sa trebuiasca sa-i dea chirie lui Carpaci acum. E de film asta

Ion a spus: (mai 20th, 2026 at 06:07 )

La fiecare vânzare trebuie să declari la notar beneficiarul real. Oare belgianul l-am declarat?

Xxx a spus: (mai 20th, 2026 at 11:25 )

Remarc un ușor rasism pe aici… daca venea Anton cu cutia de pantofi și cumpăra , era ok ? Problema nu e ionelush, e sistemul care permite asemenea afaceri. De care nu numai clanurile profită.. clanurile sunt bune de scos în fața, pentru oprobiul public. Cind tatăl celebrilor frați a luat jumatate de Timișoară și continua sa aibă jumătate, s-a revoltat cineva ?!

Pe scurt, statul e slab și complet la mina grupurilor de interese. (Iar justiția, tocmai au dat o “notiță”, peste legea actuală ca să-și mai dea 60% în plus la salariu, merge, fiindcă statul e zero, (mulțumim din inimă (ca pe vremuri). în primul rind PSD, au reușit o performanță rară, îngroparea statalității cu mina așa zisilor politicieni) )

Butuza a spus: (mai 20th, 2026 at 22:37 )

1. Nu este în chirie la controverastul avocat Claudiu Butuza, Deci trebuie să răspunzi pentru afirmația, “Nu în ultimul rând, oare chiar o fi coincidenţă faptul că firma menţionată se află în chirie la avocatul Butuza?”
2. Vei răspunde pentru discriminare “…şi-ar fi exercitat dreptul de preemţiune în cazul în care, din start, palatul ar fi fost cumpărat de clanul Cârpaci.”
3. Aștept să îți ceri scuze și să publici ca ai publicat informații greșite în caz contrar ai să suporți consecințele legale ;

Butuza a spus: (mai 20th, 2026 at 22:55 )

afirmația intra în sfera discriminării folosind un criteriu etnic/rasial și creează un cadru ofensiv/stereotipic; pentru o persoană. Voi răspunde cu temeiurile OG 137/2000 și procedura CNCD, menționând și că pe lângă discriminare poate exista răspundere civilă pentru defăimare/atingerea reputației

afirmația este calificată drept _discriminare / discurs discriminatoriu_, în context, ca și ton, publicul vizat și de faptul că expresia „clanul Cârpaci” este folosită ca etichetă asociată unei origini etnice. În dreptul român, discriminarea nu se reduce la tratament diferit „în mod formal”, ci include și _hărțuirea_, adică orice comportament legat de un criteriu care creează un cadru intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensiv. OG nr. 137/2000 sancționează discriminarea directă, discriminarea indirectă, hărțuirea și victimizarea. [[1]](https://www.juridice.ro/725825/procedura-interna-a-cncd-de-solutionare-a-petitiilor-si-sesizarilor.html), [[2]](https://www.juridice.ro/720270/modificarea-codului-muncii-si-a-legislatiei-privind-discriminarea-completari-aduse-in-ceea-ce-priveste-discriminarea-in-contextul-relatiei-de-munca.html)

_De ce este problemă juridică_

Din perspectiva OG nr. 137/2000, criteriile protejate includ, între altele, rasa, naționalitatea, etnia și apartenența la o categorie defavorizată. Dacă formularea publicată de o entitate media nu este o simplă referire factuală la o persoană sau la o tranzacție, ci folosește grupul etnic ca element de asociere negativă ori stereotipică, CNCD poate analiza dacă a existat o faptă de discriminare sau de hărțuire prin presă/publicare. Textul legal și practica CNCD arată că faptele de discriminare se pot materializa și prin limbaj public care creează un climat ofensiv sau degradant. [[1]](https://www.juridice.ro/725825/procedura-interna-a-cncd-de-solutionare-a-petitiilor-si-sesizarilor.html)

enunțul folosește criteriul etnic ca termen de depreciere; generalizează despre un grup;
face o asociere negativă între apartenența etnică și o presupusă conduită; depășește interesul jurnalistic legitim și intră în zona de stigmatizare.

_Cine se sancționează_

Sancțiunea principală, în materia discriminării, este aplicată de _CNCD_, în cadrul procedurii administrative speciale reglementate de OG nr. 137/2000. CNCD poate constata fapta și poate aplica amendă contravențională, iar hotărârea sa poate fi atacată în contencios administrativ. Pentru sesizări, procedura internă CNCD în vigoare din 2024 reglementează modul de depunere și soluționare a petițiilor și autosesizărilor. [[1]](https://www.juridice.ro/821193/cncd-modifica-procedura-interna-de-solutionare-a-petitilor-si-sesizarilor.html), [[2]](https://www.juridice.ro/725825/procedura-interna-a-cncd-de-solutionare-a-petitiilor-si-sesizarilor.html)

Pe scurt, dacă fapta este apreciată ca discriminare, _CNCD sancționează autorul publicării_: persoana fizică responsabilă și/sau entitatea juridică editoare, în funcție de cum este formulată răspunderea în concret și de rolul în publicare. Dacă este doar o persoană juridică, practica CNCD permite, în anumite condiții, analizarea ei ca posibilă victimă sau autor al unei discriminări, dar totul depinde de circumstanțele concrete. [[3]](https://www.juridice.ro/768571/opinia-inm-ref-calitatea-procesuala-activa-a-societatilor-comerciale-de-a-adresa-petitii-catre-cncd.html)

_Procedura_

Procedura, în linii mari, este aceasta. Persoana interesată depune _petiție la CNCD_ în termenul și forma prevăzute de procedura internă. CNCD verifică admisibilitatea, cere puncte de vedere, administrează probele și adoptă o hotărâre a Colegiului director. Hotărârea poate stabili dacă există discriminare și poate dispune amendă sau alte măsuri. Ulterior, hotărârea CNCD poate fi contestată la instanța de contencios administrativ. [[1]](https://www.juridice.ro/821193/cncd-modifica-procedura-interna-de-solutionare-a-petitilor-si-sesizarilor.html)

În paralel, dacă afirmația aduce atingere reputației sau imaginii unei persoane fizice ori juridice, poate exista și o _acțiune civilă_ pentru repararea prejudiciului. Asta distinct_

Afirmația citată este problematică pt că „clanul Cârpaci” este folosit nu doar descriptiv, ci ca etichetă cu încărcătură etnică și discriminatorie, sugerând o practică specifică de tip „clan” asociată negativ unui grup. În acest caz, este posibil să intre în sfera _OG nr. 137/2000_, iar sancțiunea se poate dispune de _CNCD_ după procedura sa specială. expresia nu este folosită strict pentru a identifica factual o familie sau un grup de persoane într-un context jurnalistic legitim, deci analiza nu are nimic în legătură cu libertatea de exprimare !

Butuza a spus: (mai 20th, 2026 at 22:57 )

Voi depune mâine toate plângerile necesare să răspunzi în fața legilor și a autorităților pentru a nu mai epata în scopul creșterii audienței ;

Dan A. a spus: (mai 21st, 2026 at 08:15 )

Am mai scris aici, ca timisorean de generatii nu vad utilitatea achizitionarii si restaurarii Casei Mühle, am trecut zeci de ani pe langa ea, am remarcat-o ca fiind „interesanta”, dar nu ma incalzeste ca s-a intors la aspectul original si ca e „a noastra”. Pretul platit din bani publici: 2.380.000€. As fi doar curios care a fost securistul caruia „i s-a repartizat” casa dupa 1989, a cumparat-o cu 10.000 marci si a vandut-o etnicilor in conditii ilegale (vanzarile s-au facut prin 1998-2001, patriotul avea obligatia de ne-instrainare 10 ani).
Palatul Marshal e o cladire centrala, frumos restaurata, cu multe incaperi care poate avea multe functiuni. Pretul de vanzare a fost de 2.300.100€. Oare numai eu stiu matematica pe aici?

Wanda89 a spus: (mai 21st, 2026 at 19:14 )

@Daniel, iepurașul…
Unde ești?!! Așteptam să-i răspunzi lui @Butuza.

2 Trackbacks pentru acest articol

Revista presei cu Anton Kovacs – 20.05.2026 – Info Timișoara Says:

[…] Palatul Marshall a fost cumpărat de Nelson Mihai, fiul celebrului Ionelaş Cârpaci, publică debanat.ro. Primarul Dominic Fritz a avut ocazia să-l […]

Palatul Marschall din Timișoara, cumpărat de clanul Cârpaci | dinPOLITICA Says:

[…] a votat, în decembrie 2024, renunțarea la dreptul de preempțiune al municipalității, potrivit deBanat.ro. Imobilul de patrimoniu, evaluat inițial la 3,3 milioane de euro, a fost achiziționat în final […]

* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

Cele mai citite articole


Maxagro - 30 de ani de performanță

Administratie vezi arhiva Administratie

Cum va arata megacomplexul sportiv de la Giroc. Avem primele imagini randate

Viitorul megacomplex sportiv pe care Consiliul Județean Timiș îl va ridica la granița dintre Timișoara și Giroc are acum primele randări ale proiectului. Președintele instituției a prezentat primele imagini virtuale care ne oferă indicii despre cum va arăta complexul. Este unul dintre cele mai ambițioase proiecte ale CJT, spune Alfred Simonis. “Complexul Multifuncțional Timiș 4...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Cum va arata megacomplexul sportiv de la Giroc. Avem primele imagini randate
dermaskin-orizontal

Politica vezi arhiva Politica

Zara Iulius Town

Sport vezi arhiva Sport

O nouă revenire de senzaţie. Ovidiu Popescu a semnat cu Poli Timişoara

Ovidiu Popescu a revenit la Poli Timişoara, după ce ultima dată a jucat la marea rivală UTA, de care s-a despărţit oficial. Popescu a mai jucat pentru Poli în perioada 2014-2016.   Politehnica se întăreşte cu un nou nume greu care a mai trecut prin Timişoara, având şi două meciuri pentru Naţionala României. Ovidiu Popescu...
Citeşte tot articolul Citeste articolul O nouă revenire de senzaţie. Ovidiu Popescu a semnat cu Poli Timişoara
L'architect du beaute

Social vezi arhiva Social

ISHO Timișoara

Economic vezi arhiva Economic

Tendințe de sezon, la prima ediție de vară a Salonului Industriei Ușoare

În perioada 17 – 21 iunie, Centrul Regional de Afaceri al CCIAT devine punctul de întâlnire al celor mai noi tendințe în modă, frumusețe și stil de viață, odată cu desfășurarea unei noi ediții a Salonului Industriei Ușoare, dedicată sezonului estival. Peste 50 de companii din întreaga țară, producători și comercianți de renume, își vor...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Tendințe de sezon, la prima ediție de vară a Salonului Industriei Ușoare

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

Mai mulţi primari PNL din judeţ solicită demiterea lui Ionuţ Gaiţă din funcţia de preşedinte interimar al organizaţiei Timişoara. Gaiţă este acuzat că le subminează relaţia cu Alfred Simonis, preşedinte CJ Timiş. De partea primarilor se plasează şi vicepreşedintele CJ Timiş Alin Popoviciu, cel care l-a pus în această funcţie pe Gaiţă.  Luni, mai mulţi...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Din nou scandal imens în PNL Timiş. Primarii vor capul liderului PNL Timişoara, Ionuţ Gaiţă, fiindcă le torpilează relaţia cu Alfred Simonis
Zilele trecute la Baia Mare s-a disputat turneul final al Campionatului Național de rugby rezervat copiilor până în 14 ani. Cele mai bune nouă echipe din țară au luat cu asalt Maramureșul și și-au lăsat practic sufletul pe teren la fiecare partidă. Unul din cele mai importante cluburi de juniori din țară, Warriors Timișoara, și-a...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Warriors Timișoara câștigă argintul național la U14! Într-o țară normală, echipa bănățeană ar urma să primească aurul
UVT Liberty Marathon, competiția de alergare pe șosea, continuă tradiția prin care mari campioni olimpici devin parte din povestea comunității de alergători din Timișoara. Pentru ediția a IX-a, care va avea loc în 3 și 4 octombrie 2026, ambasadoarea competiției este Nadia Comăneci. În cadrul UVT Liberty Marathon 2026, Nadia Comăneci va semna medalia oficială...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Nadia Comăneci devine ambasadoarea UVT Liberty Marathon 2026
Viitorul megacomplex sportiv pe care Consiliul Județean Timiș îl va ridica la granița dintre Timișoara și Giroc are acum primele randări ale proiectului. Președintele instituției a prezentat primele imagini virtuale care ne oferă indicii despre cum va arăta complexul. Este unul dintre cele mai ambițioase proiecte ale CJT, spune Alfred Simonis. “Complexul Multifuncțional Timiș 4...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Cum va arata megacomplexul sportiv de la Giroc. Avem primele imagini randate
În urma a noii acțiuni privind verificarea respectării legislației privind publicitatea, poliţiştii locali au aplicat  164 sancțiuni în valoare totală de 745.000 lei. Polițiștii locali din cadrul Serviciului Disciplina în Construcții și Afișaj Stradal au desfășurat în ultima perioadă noi acțiuni de identificare și luare a măsurilor legale în cazul persoanelor fizice și juridice care...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Amenzi de peste 700 de mii de lei aplicate de Poliţia Locală pentru încălcarea legislaţiei privind publicitatea/Foto
În aceste zile, la Palatul Parlamentului de la București are loc Forumul Regional al Apei „Dunăre – Europa de Est” 2026. Participă reprezentanți ai autorităților central și locale, ai operatorilor regionali de apă, ai instituțiilor europene, mediului academic și sectorului privat. Compania Aquatim este reprezentată activ în cadrul forumului de către Ilie Vlaicu, director general...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Timișoara, prezentă la Forumul Regional al Apei „Dunăre – Europa de Est” 2026 prin intermediul Aquatim
Top