2025 – anul în care doi timişoreni ajung preşedinţi de partide guvernamentale. Dar la ce ne ajută?

Editorial de Ino Ardelean

Editorial de Ino Ardelean

Zeci de ani, timişorenii au avut o mare frustrare – în cea mai mare parte justificată – pentru modul în care investiţiile guvernamentale au ocolit oraşul. Cu obstinaţie, aş putea completa. „Fiindcă votaţi prost!”, sugerau sarcastic PSD-iştii, care au condus ţara în cea mai bună parte a acestor ani, dar n-au reuşit niciodată să cucerească Timişoara. Mulţi timişoreni au pus cauzele acestui impas prin fragilitatea oamenilor politici pe care i-am avut. Atât lideri din administraţia locală, cât şi reprezentanţii la Bucureşti. Şi adevărul este că n-am prea avut politicieni de mare anvergură, care să răstoarne masa guvernanţilor. Şi asta în condiţiile în care, în mod constant, Timişoara s-a aflat pe locul II, după Bucureşti, în privinţa contribuţiei la bugetul naţional.

Dacă ne uităm în trecut, nu ai nevoie nici de degetele de la o mână ca să numeri politicienii timişoreni relevanţi la nivel naţional. A fost un Ilie Sârbu, de mai multe ori ministru, şef al Senatului şi… socru de premier. Lui Sârbu i-.a păsat însă de Timişoara, cu excepţia bunăstării fraţilor Cristescu, cât unei maimuţe din Africa de un pinguin din Antarctica. Şi dacă tot mă uit din trecut, dincolo de faptul că ne ocoleau investiţiile guvernamentale, ne-a costat şi rapacitatea unor politicieni locali. Iar cel mai bun exemplu în acest sens este pierderea marii investiţii Mercedes, mutată în Kecskemét – Ungaria. Se întâmpla prin 2006-2007.

Mai aproape de ziua de azi, l-am avut pe Sorin Grindeanu premier, dar numai o jumătate de an, perioadă în care a avut treabă mai mult cu legile Justiţiei, decât cu Timişoara. În fine, şi mai recent, a fost Alfred Simonis, lider al Grupului PSD în Camera Deputaţilor, iar un şi trei luni chiar preşedinte al Camerei Deputaţilor. A fost primul timişorean care a reuşit să mai direcţioneze fonduri spre Timişoara şi Timiş.

Ei bine, anul care tocmai s-a scurs a adus o premieră pentru Timişoara. Doi dintre cei patru preşedinţi ai partidelor aflate la guvernare sunt timişoreni. Mă refer la Sorin Grindeanu (PSD) şi Dominic Fritz (USR); primul este deputat de Timiş, al doilea primar al Timişoarei. Dacă mai adaug că şi premierul Ilie Bolojan a băut multă apă din Bega, fiind absolvent al celor două mari universităţi timişorene (Politehnica şi UVT), putem spune că Timişoara şi Timişul sunt într-o situaţie mai mult decât privilegiată.

Am putea fi un El Dorado. Sau măcar Cluj-Napoca. Şi spun Cluj din două motive. În primul rând este oraşul în care s-au investit foarte mulţi bani de la bugetul naţional sau au fost direcţionaţi unii investitori puternici. Şi asta în principal în mandatul lui Emil Boc de premier. În al doilea rând, există o puternică retorică despre cum „gaşca de la Cluj”, una transpartinică, ar fi conlucrat pentru binele oraşului. Da, i se spune „Grupul de la Cluj”, dar acesta era limitat strict la o grupare din PSD. Or şi în Timişoara s-a tot vorbit despre cât de eficientă este/a fost această grupare. Numai că, în ceea ce priveşte gaşca de la Cluj, nu cred că a fost atât de prolifică a în a duce bani, cât în a-i împărţi. Iar Emil Boc a profitat, dincolo de perioada în care a fost premier, de forţa PDL, apoi PNL Cluj pentru a obţine bani, inclusiv prin şantaje politice de cea mai joasă speţă. Aşa cum s-a întâmplat cu Ludovic Orban şi Florin Cîţu, în perioada în care aceştia erau premieri.

Chiar în ultimele zile ale anului trecut, Boc afirma că Clujul joacă în altă ligă decât Timişoara, pe motiv că are proiecte de miliarde. Miliarde din fonduri guvernamentale, care tot mai des rămân pe hârtie. De aceea la Cluj, între bugetul anunţat şi cel executat există o discrepanţă de la cer la pământ. Fără investiţii guveramentale, toate „avioanele” lui Boc s-ar prăbuşi instant.

Revenind la Timişoara, ce s-ar putea face pentru ca marile investiţii să nu ne mai ocolească, în condiţiile în care avem doi preşedinţi de partide guvernamentale? La care l-aş adăuga şi pe liderul CJ Timiş, Alfred Simonis. Poate, în primul rând, cei doi/trei să se asigure că toate finanţările guvernamentale se acordă corect, nu clientelar Aşadar, nu favoritisme, ci corectitudine. Asta am cerut 35 de ani, asta ar trebui să primim, având în vedere contribuţia adusă al bugetul central. Caz în care Timişul şi Timişoara ar avea de câştigat. Şi evident ca amintiţii actori politici să se înţeleagă atunci când e vorba de Timiş/Timişoara.

Aici se paote observa că, la nivel local, există o relaţie administrativă bună. Nu perfectă, dar poate cea mai bună din ultimii 35 de ani între un preşedinte al CJ şi primar al Timişoarei. Evident că au existat şi destule fricţiuni, cazul Retim, dar pe proiecte importante se colaborează bine. Important este ca la această axă să se alăture şi Sorin Grindeanu. Numai că de la acesta, în ultima jumătate de an, am auzit cel mai mult că USR trebuie dat afară de la guvernare. La pachet cu primarul Timişoarei. Iar în aceste condiţii e mai greu de colaborat. Nu avem pretenţii să se îmbrăţişeze politic, ci doar să nu se urască administrativ. În acst sens, să sperăm că anul 2026 va aduce o îmbunătăţire a relaţiei dintre Grindeanu şi Fritz. Nu pentru ei, pentru Timişoara…

 

 

 

 

 

 

 

Autor
Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

16 comentarii pentru acest articol

Jack a spus: (ianuarie 4th, 2026 at 09:58 )

Usr e partid?! Cati membrii are?

Noname a spus: (ianuarie 4th, 2026 at 09:58 )

Da her fritz ce face pt tm că nu îl văd decât să latre nimic dar nimic cat despre bolojan vezi cazul stadionului parcă nu a făcut facultatea aici și nu știe cum se umple un stadion la Timișoara văd doar obsesia ta pt PSD fi cotect și trage de urechi pe toată lumea

Daniel a spus: (ianuarie 4th, 2026 at 10:24 )

Eu când sunt nemulțumit de un rezultat în primul rând mă gândesc la ce aș fi putut să fac diferit, iar în cazul orașului nostru problema nu a fost atât lipsa fondurilor de la centru cât nereformarea administrației locale cu scopul a elibera spațiu fiscal și de a face loc oamenilor cinstiți și competenți, adică a instaura meritocrația. Glazura de bani guvernamentali nu va rezolva aceste probleme fundamentale pe termen lung și nici nu va atrage atenția unor potențiali investitori serioși care analizează aprofundat situația. Apoi este important și unde sunt injectați acei bani în economia locală pentru ca dacă aceștia sunt dați cu dedicație sau risipiți pe tot felul de proiecte fantasmagorice, mai mult strică, deoarece contribuie la corupție și întărirea rețelelor de încrengături politice în administrație. Un bun exemplu în acest sens fiind așa-numitele regenerări urbane care sunt dăunătoare dezvoltării ulterioare a orașului, fără a mai discuta de beneficiarii politici și de confortul cetățenilor în totalitatea lor.
Cât despre așa-zișii timișoreni care conduc partide, ar fi multe de zis dar mă rezum acum doar la asemănări și anume că nu îi recomandă nicio realizare din viața privată, una tangibilă evident, deoarce fie diploma de studii a lui Fritz cât și cartea cu care se laudă Grindeanu lipsesc. Probabil că se află undeva împreună, pe altă planetă, într-o galaxie mult prea îndepărtată. Desigur că ambii nu au nicio legătură cu vreun serviciu secret și nici vorbă să fie niște șarlatani parveniți, iar la acest capitol se înscrie și mai tânărul protejat al lui Grindeanu de la aeroport și coleg de zbor cu Nordis Air. Iar de aici devine evidentă marea problemă și anume că votăm astfel de personaje și ne mirăm apoi de rezultate, în loc să votăm cerebral cu persoane care au demonstrat competențe și onestitate.

FlorinB a spus: (ianuarie 4th, 2026 at 10:47 )

Cazul Clujului este unul special în România și probabil că vreun istoric o să-l explice pe îndelete. Doi factori sunt importanți, cel puțin, în înțelegerea locului Clujului între orașele României în ultimul secol:
– dorința de a fi români, dar nu ca în Regat! Subliniată încă de la întemeierea Universității Daciei Superioare, când multor fruntași unioniști (adică elementul politic) li s-a refuzat intrarea în corpul profesoral dacă nu făcuseră școală la Buda, Pesta sau Becs. Mândria aceasta academică și cultivarea lui „Nu ca în Regat!” a intrat în tradiție și poate fi detectată chiar și azi.
– frica lui Ceaușescu de a nu avea în Cluj un cuib de „iredentiști și revizioniști” maghiari, manifestată prin constituirea unui focar puternic al Securității Statului prin transferul de securiști din Regat și atragerea de tineri români din ruralul transilvănean, aflați la prima generație în pantofi, din familii cu ură atavică față de „grofi” și cu tabloul lui Avram Iancu lângă icoană.

Lipsa moștenirii moralei de pașalâc (puternică și azi în Regat și din nefericire și în Banat) și conviețuirea cu elementul maghiar și adesea în competiție cu acesta au jucat un rol important, ca și orientarea multor tineri înspre meserii bănoase (cum au fost cele din IT, ceea ce nu s-a prea întâmplat la Timișoara, unde scopul tinerilor a fost mai curând emigrarea în Vest).
Este ușor să constatăm că mai multe miliarde au intrat în Cluj (din bugetul național) decât în Timișoara, dar nu este vina timișorenilor că protipendada comunistă a orașului și județului a fost constituită mai mult din olteni și bihoreni puși pe căpătuială și că elementul local intelectual a fost quasi-absent în interbelic, ceea ce marele Lucian Blaga numea paradoxul bănățean (o cultură populară barocă, excepțională, dar coroborată cu lipsa vârfurilor în cultura mare). Plus că politicienii de Dâmbovița au descoperit rapid după 1989 că nu e nevoie să trimită banii acolo de unde vin în abundență spre București pantofii Otter, carcasele de porc de la Comtim și lăzile cu sticle de vin de Recaș. Pentru că de unde e, se fură, nu se dă încă și mai mult.
Pentru cine cunoaște ambele orașe cât de cât, cred că alegerea între alternanța deal-vale-deal clujeană și monotonia câmpiei bănățene cu deschidere spre vest și Vest, alegerea locului de trăit e simplă. Chiar dacă unii vor să ducă Banatul mai spre est și spre Est (Levant). Eu unul nu aș merge într-un oraș care i-a votat de mai multe ori pe Funeriu și Boc, chiar dacă îmi e rușine că l-am votat o dată pe Robu.

Nume a spus: (ianuarie 4th, 2026 at 11:14 )

Grindeanu nu a fost premier – din activitatea anterioară nu îl recomandă pentru funcție decât faptul că din punct de vedere al competenței toți pesediștii sunt egali. Cu zero. A fost o imagine scoasă în față că individ necompromis (până la proba contrarie, care nu a întârziat) după ce Dragnea, cu tot controlului asupra sistemului, nu s-a putut instala premier de drept, și a trebuit să guverneze prin interpuși. Manevra a consolidat sistemul în care premierul e de formă, și deciziile se iau în tot felul de BEx-uri și CEx- urî. Adică altă parodie de democrație.

Wanda89 a spus: (ianuarie 4th, 2026 at 12:26 )

@Daniel, papagalul de serviciu
Spui: „Eu când sunt nemulțumit de un rezultat în primul rând mă gândesc la ce aș fi putut să fac diferit”
Te rog să ne povestești mai pe larg despre nemulțumirile și gândurile tale ulterioare – exemple cu greșelile tale și cu rezolvările imaginare, tardive, ale problemei. Trebuie că ai fost naiv ca să fi avut nemulțumiri de rezultate… Ce nu ai făcut bine? N-ai cotcodăcit suficient pe aici?

Jebeleanu Constantin a spus: (ianuarie 4th, 2026 at 14:21 )

Cifrele spun altceva decat retorica celor ce gasesc vinovati in orice alta parte decat sa se uite in oglinda.

venituri realizate (mld lei)

Timisoara Cluj

2019
~1,4 ~1,5

2023
~1,7 ~1,6

O investitie „de la buget” la Cluj despre care s-a vorbit mult si in necunostinta de cauza a fost stadionul. A costat vreo 40 mil eur (foarte ieftin), dar doar 30% a fost „de la buget”, cea mai mare parte a fost de la Consiliul Judetean Cluj.

Timisoara va merge tot mai rau pentru ca nu se accepta cauzele reale: administratii locale slabe, nicidecum lipsa banilor, miticii, favoritisme etc. Si multa galagie propagandistica cu diverse interese in loc de o analiza pe cifre. (De exemplu cate miliarde a primit Timisoara (si Timisul) pentru diverse subventii, plata datorii istorice, spitale, drumuri, aeroport, capitala culturala etc)
Iar pentru cine doreste sa compare ce primar ce anume a realizat fata de alt primar, sa se uite si la cati bani a avut fiecare, daca a avut la dispozitie fonduri europene sau nu, ce proiecte/finantare a „mostenit” sau „a lasat mostenire”.

Un alt factor pentru dezvoltarea unei localitati il constituie… demografia. Clujul atrage mult mai multi oameni din jur sau de aiurea (inclusiv Moldova), Timisoara nu a mai prea atras la fel in ultimii 10 ani, deci nici investitori nu prea au cum sa mai vina pentru ca nu ar gasi forta de munca.

Noi o sa ramanem cu dat vina pe altii. Suntem victimele propriei orbiri si ale nasului pe sus cu pasat vina pe oricine altcineva.

Gigi a spus: (ianuarie 4th, 2026 at 17:05 )

Excelent FlorinB!
Daca ajungea si investiția Mercedes in Timisoara se mutau toti aici, si cei ramasi acasa in Oltenia. Nu, merci!
Au avut grija securistii sa ne pedepseasca pentru revolutie, avem trupele sugeraniste-automotive in casa.

TM a spus: (ianuarie 4th, 2026 at 18:57 )

Aceiasi comentatori spun ca Fritz nu este bun , ca nu se face nimic in Timisoara. Faptele spun cu totul altceva. Spuneti voi care ar fi in opinia voastra acel/acei politicieni care v-ar implini dorintele voastre.Veniti cu solutii nu cu povesti. Nu vreau sa vad politicieni reesapati prezentati ca fecioare..Nu vreau sa vad aceleasi grupuri de interese (decuplate de la fondurile publice) cere au facut fantana cu pesti din centru in peste doi ani si parcul din spatele hotelului Continental in cam tot acelasi timp si ambele arata ca dracu’, in timp ce acum latra ca Pasajul Solventul e nu stiu cum. Jebelene, Jack , Daniel sunteti penibili. Dixit.

Cap Sec a spus: (ianuarie 4th, 2026 at 20:24 )

Articolul este cât se poate de justificat și face referire la șansa timișorenilor și a timișenilor să profite de pe urma celor aflați în funcții cheie.Poate este momentul ca animozitățile personale sau politice să fie depășite pentru a aduce plus valoare Timișoarei respectiv județului Timis.După personalitățile politice post-decembriste, perindate prin viața politică fără prea multe rezultate pentru comunitatea locală,poate a venit timpul ca cei aflați tot vremelnic în postura de aleși să confirme prin rezultate care să dăinuie în timp.Partidele politice au clacat,fie ele de dreapta sau stânga sunt decredibilizate total în fața electoratului iar câștigarea prestigiului poate fi dată doar de unele figurine capabile să confirme contrariul.

Daniel a spus: (ianuarie 4th, 2026 at 22:29 )

Văd că iarăși este greu de priceput mesajul pentru că din câte se pare, este prea complicat pentru unii. Sunt destule persoane competente care ar fi dispuse să vină la primărie, dar nu au fost lăsate de structurile de partid care nu funcționează pe baze meritocratice ci pe interese meschine care le surclasează inclusiv pe cele de partid, lucru care s-a văzut din plin la ultimele runde de alegeri.
Acum vine unul și spune că au fost întârzieri în trecut dar uită de cele de acum de la turnul de apă și pasarela de la strada Gelu, de la marile bulevarde, de la pasaj și așa mai departe, ba pe deasupra au fost și îngustate benzile de circulație. Acum cu “regenerările urbane” pentru prieteni se mai și anulează benzi pe artere radiale și asta fără să închidă inelele de circulație, fără un sistem de gestionare are al traficului bazat pe inteligență artificială. Asta ar fi fost soluția dacă chiar voiau să facă ceva cu cap pe Take Ionescu și să mențină culoarea verde până tare e coloana inclusiv mijlocul de transport în comun. Uite, ai și soluții acum, dar dacă nu are cine să le aplice pentru că primarul este de pe altă planetă când vine vorba de lucruri practice și decizii executive, ajungem să ne batem singuri cuie în talpă și să ni se spună că nu alergăm destul de rapid. Dar așa e când a ajuns primar unul care nu a bătut în viața lui vreun cui și nu a schimbat vreo roată la mașină, ca să știe despre ce vorbește, ca doar de dat din clanță e expert exact ca tânărul protejat al lui guru securilă.

felix rothneda a spus: (ianuarie 4th, 2026 at 22:32 )

România -Banatul-Timisoara-CluJ
Daca ne gândim în istorie este o poveste lunga Banatul este o provincie istorică împărțită astăzi între România, Serbia și Ungaria. Proclamarea Republicii Bănățene în anul 1918, a fost o încercare de păstrare a unității Banatului multietnic și multiconfesional, eșuată însă din cauza promisiunilor făcute de Antantă Si daca privim m-ai departe Județele și regiunile istorice ale României Mari după 1926 Foametea din anii 1946–1947 din România reform a agrare din martie 1945, precum și lipsa de interes.( Venirea moldovenilor +regat Mega-Blackout) în Banat unde era ceva m-ai frumos.
si organizarea de ajutor din Banat spre moldova si aducerea copiilor în Banat Conditile catostrofale
unde oamenii dormeau direct pe pamânt .Si daca se spune ca Banatul este frutea are un argument
s-a venit Banat asa cum astazi se fuge în Europa pt o viata m-ai buna, daca este adevarat se va vedeaa!!!

George a spus: (ianuarie 4th, 2026 at 22:37 )

@TM, 👋👋👋👋

Dan a spus: (ianuarie 4th, 2026 at 23:15 )

1. La liberali Timisul nu a avut niciodata parte de apreciere. Liberalii locali au fost always slabi. Pe langa ratarea mercedes, se vede si acum ca intarzie numirea lui marilen la min. educatiei.
2. Sansa Timisului la recuperarea deficitului e psd. Cine nu accepta asta e rau intentinat sau doar fudul. Si fudulii se acopera de penibilitate.
3. Usr. Pacat ca sunt cam fuduli si nu trag pt investitii majore in Timis. Fritz in loc sa atraga dezvoltare locala cu investitii guvernamentale prefer sa ne explice cum nu se poate face stadionul din cauza ca e deficit la centru.

Kroko a spus: (ianuarie 5th, 2026 at 09:11 )

Chestia cu superioritatea Clujului, e o cioara vopsita! Da,Boc a reusit sa atraga ceva,dar in realitate mult mai putin decat in vorbe,dar s-a folosit de functie si a avut un „AS” in maneca: speria miticii,ca Budapesta fura Clujul economic si apoi,poate si……Stimate simpatice Domn Daniel,cifric vorbind,cu ce e superior Clujul??? Cu preturile la locuinte si chirii ??? Dar oare de ce ???Poate ca,(VIRGULA) cantitatea ??? Stimate Domn Jebelean,aveti dreptate,dar nu vad pe ce va bazati,cand spuneti ca Clujul e luat cu asalt si Timisoara sufera la asta???Pey,stati linistit,nu sufera nici de lipsa de asalt de moldoveni si nici de ardeleni!!!SI,oare cam cati banateni,iau cu asalt Clujul ???Iar Timisoara are si ea si a avut si va avea ….un ” AS”, sau ” ATU” = privatii…!!! Incepand de la vechile palate si pana la NOILE palate si multe-multe altele !!!

Viorica a spus: (ianuarie 5th, 2026 at 10:38 )

Nici o mare șmecherie nici cu Grindeanu , nici cu Simonis , nici cu Friț , toți diletanți și oportuniști iar Timișul și Cimișoara județ și oraș în haos instituțional și mizerabile . Bașca Grundi și Simi cu adevărat baroni în rest nimic nou .

* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

Cele mai citite articole


ISHO

Administratie vezi arhiva Administratie

Primăria Timişoara vrea să încheie un parteneriat cu Coca-Cola pentru realizarea unui drum între Calea Aradului și Calea Torontalului

Marţi, 27 ianuarie, într-o şedinţă ordinară a Consiliului Local se va vota un proiect privind încheierea unui “Acord de Parteneriat între Municipiul Timișoara și Coca-Cola HBC România S.R.L.” privind realizarea unui nou drum de legătură între Calea Torontalului și Calea Aradului. Acest drum ar fi necesar pentru „fluidizarea traficului și asigurarea accesului la Parcul Industrial...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Primăria Timişoara vrea să încheie un parteneriat cu Coca-Cola pentru realizarea unui drum între Calea Aradului  și Calea Torontalului
dermaskin-orizontal

Politica vezi arhiva Politica

Iulius Town: Winter Sale

Sport vezi arhiva Sport

Mica Unire s-a făcut și pe terenurile de la Padel Center

Padelul timișorean s-a „dezghețat” odată cu disputarea primei competiții din 2026 la cocheta bază Padel Center din Dumbrăvița, cea mai mare din țară și care are nouă terenuri, dintre care cinci acoperite și patru în aer liber. Sportivi din Germania, Franța, Spania și bineînțeles România s-au înscris la cele trei niveluri ale competiției, profesioniști, semipro/amatori...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Mica Unire s-a făcut și pe terenurile de la Padel Center
L'architect du beaute

Social vezi arhiva Social

Universitatea de Vest Timișoara, inclusă într-un top, alături de cele mai de succes universități din România

Universitatea de Vest face parte din grupul de doar 8 universități din România care au fost nominalizate în cel puțin cinci domenii științifice, făcând parte astfel dintr-un grup restrâns de instituții universitare cu vizibilitate multidisciplinară reală la nivel internațional, în clasamentul  Times Higher Education Subject Rankings 2026. În ediția din acest an, UVT este prezentă...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Universitatea de Vest Timișoara, inclusă într-un top, alături de cele mai de succes universități din România

Economic vezi arhiva Economic

CCIA Timiș face înscrieri pentru o nouă serie a cursului gratuit de Legislația Muncii și REVISAL

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș anunță deschiderea unei noi sesiuni de înscrieri la cursul gratuit de instruire privind Legislația Muncii & REVISAL, organizat în cadrul Proiectului ECOTECH – Integrarea competențelor ecologice și digitale, în vederea dezvoltării sustenabile în Regiunea Vest și Regiunea Sud-Est. Acesta este co-finanțat de Fondul Social European prin Programul Educație...
Citeşte tot articolul Citeste articolul CCIA Timiș face înscrieri pentru o nouă serie a cursului gratuit de Legislația Muncii și REVISAL

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

Padelul timișorean s-a „dezghețat” odată cu disputarea primei competiții din 2026 la cocheta bază Padel Center din Dumbrăvița, cea mai mare din țară și care are nouă terenuri, dintre care cinci acoperite și patru în aer liber. Sportivi din Germania, Franța, Spania și bineînțeles România s-au înscris la cele trei niveluri ale competiției, profesioniști, semipro/amatori...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Mica Unire s-a făcut și pe terenurile de la Padel Center
Timișul a fost, și în acest an, locul unde au debutat expozițiile de frumusețe canină din România. Expozițiile din luna ianuarie au avut loc, sâmbătă și duminică, în organizarea Asociației Chinologice Române Timiș, la Sala Polivalentă din Dumbrăvița. Au fost două expoziții în cursul zilei de sâmbătă, una dotată cu titluri CAC, una dotată cu...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Cei mai frumoși câini s-au întrecut la Dumbrăvița, în deschiderea sezonului chinologic 2026
Universitatea de Vest face parte din grupul de doar 8 universități din România care au fost nominalizate în cel puțin cinci domenii științifice, făcând parte astfel dintr-un grup restrâns de instituții universitare cu vizibilitate multidisciplinară reală la nivel internațional, în clasamentul  Times Higher Education Subject Rankings 2026. În ediția din acest an, UVT este prezentă...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Universitatea de Vest Timișoara, inclusă într-un top, alături de cele mai de succes universități din România
Marţi, 27 ianuarie, într-o şedinţă ordinară a Consiliului Local se va vota un proiect privind încheierea unui “Acord de Parteneriat între Municipiul Timișoara și Coca-Cola HBC România S.R.L.” privind realizarea unui nou drum de legătură între Calea Torontalului și Calea Aradului. Acest drum ar fi necesar pentru „fluidizarea traficului și asigurarea accesului la Parcul Industrial...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Primăria Timişoara vrea să încheie un parteneriat cu Coca-Cola pentru realizarea unui drum între Calea Aradului  și Calea Torontalului
Detalii incredibile încă vin de la Cenei, locul crimei odioase din această săptămână! Cei trei copii care au premeditat uciderea cu sânge rece a lui Mario se drogau. Împreună cu ei și un alt sătean care le făcea rost de substanțe interzise. Polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Timișoara, împreună cu procurorii Direcției de...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Criminalii de la Cenei se drogau frecvent! Dealerii lor tocmai au fost reținuți
O gașcă de hoți de lux au dat lovitură după lovitură în ultimele săptămâni. Mai multe locuințe au fost sparte, iar paguba este mare. Printre păgubiți se află medici celebri din Timișoara, precum Cristian Oancea, managerul spitalului Victor Babeș, dar și rectorul UVT, Marilen Pirtea. Lovirurile au fost monitorizate bine și s-au dat când nimeni...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Spargeri pe bandă rulantă! Vilele unor oameni importanți din oraș au fost „călcate” de hoți de… lux, iar paguba depășește o jumătate de milion de euro
În spatele fiecărei calificări obținute se află o poveste.O decizie dificilă. Un moment de nesiguranță. Dorința de a merge mai departe atunci când opțiunile par limitate. Pentru mulți oameni, accesul la educație și formare profesională nu este un proces simplu, ci un pas curajos spre recâștigarea încrederii și a stabilității. Asociația EURED a apărut tocmai...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Asociația EURED – educația care oferă direcție, stabilitate și șanse reale de schimbare
E perioada amicalelor… Iar echipele din Timiș sunt „ancorate” la prezent și încearcă să susțină teste utile, dacă este posibil, în condiții bune, pe terenuri sintetice. Politehnica a începus caruselul amicalelor cu o victorie clară în fața echipei de Liga 4, CSM Caransebeș. A fost 5-0 pe terenul de la Baza 2, Tătaru, Avramescu, Rotariu,...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Victorii clare pentru Politehnica și Ghiroda, eșec la limită suferit de Dumbrăvița
Auditorium-ul Centrului de Conferințe al Universității Politehnica Timișoara (UPT) a devenit, pentru o zi, epicentrul dialogului global despre tehnologie. Profesorul Mykel J. Kochenderfer, de la Stanford University, a susținut vineri, 23 ianuarie 2026, în premieră în România, conferința „AI Overview”, marcând nu doar un eveniment academic de excepție, ci și debutul unei colaborări strategice între...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Oaspete important la UPT și o temă fierbine: Viitorul Inteligenței Artificiale, dezbătut de profesorul Mykel J. Kochenderfer, de la Stanford University
Top
deBANAT.ro
Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.