Clădirea Operei din Timișoara, simbol al capitalei Banatului, a fost finalizată în 1875, după patru ani de lucrări. Realizare a unor celebri arhitecți ai vremii, varianta inițială a fațadei a dispărut sub noul design, adus pe clădire odată cu administrația românească, după un incendiu.
Patru ani a durat ridicarea Palatului Culturii din Timișoara. Simbol al orașului, clădirea a fost afectată de două incendii, cel de-al doilea fiind ”fatal” pentru forma arhitectonică inițială. În 1920 Palatul primește o nouă fațadă, cu forme total diferite de cele gândite de arhitecți, una în conformitate cu viziunea adusă de noua conducere administrativă a Banatului, una monumentală, mai mult caracteristică arhitecturii regimului Mussolini. În plus, și sala de spectacole a adoptat o arhitectură neobizantină, caracteristic românească, dar mai puțin în legătură cu această zonă istorică.
”Construcția clădirii Palatului Culturii care găzduia Opera a început în 1871, după planurile arhitecților renumiți în Europa pentru realizarea a numeroase săli de teatru (Budapesta, Viena, Odessa) Helmer si Fellner și a fost terminată în 1875. Două incendii de proporții au devastat clădirea. Primul a avut loc în 1880, iar al doilea în 1920, care a mai lăsat intacte doar aripile laterale ale clădirii. Reconstrucția se face după planurile arhitectului Duiliu Marcu, păstrându-se stilul original numai la fațadele laterale, cea principală și sala de spectacole (cu 686 locuri) îmbrăcând stilul neobizantin caracteristic arhitecturii românești a timpului”, ne informează istoricii de la Muzeul Național al Banatului Timișoara.
În prezent, în clădirea Palatului Culturii din Timișoara își desfășoară activitatea patru instituții de artă: Opera Română, Teatrul Național „Mihai Eminescu”, Teatrul German de Stat și Teatrul Maghiar „Csiky Gergely”.
Foto: Colecția de cărți poștale a Muzeului Național al Banatului, secția Istorie.
Comentarii prin facebook