Încă o bijuterie arhitecturală a Timişoarei a ajuns la clanurile de romi. Palatul Marshall, cumpărat de Nelson Mihai, fiul celebrului Ionelaş Cârpaci

O nouă lovitură pe piaţa imobiliară timişoreană. Una dintre clădirile reprezentative ale Timişoarei, Palatul Marshall, a fost achiziţionată recent de Ion-Nelson Mihai, fiul celebrului Ionelaş Cârpaci. Achiziţia a fost făcută după o tranzacţie mascată, intermediată printr-o firmă elveţiană, administrată de un cetăţean belgian. Ion-Nelson Mihai este fostul proprietar al casei Mühle, cumpărată de la acesta de Universitatea Politehnica Timişoara.

Situat în zona Pieţei Maria, vizavi de Palatul Apelor, Palatul Marshall a fost ridicat la începutul secolului XX. Imobilul era inclus în situl urban al vechiului cartier Iosefin, fiind pe lista Monumentelor istorice. Proiectat de arhitectul Martin Gemeinhardt și construit pe Bulevardul 16 Decembrie, Palatul Marschall se remarcă prin fațade bogat decorate și turnuri elegante, parte a esplanadei Cetății. Palatul este încadrat în fronturi stradale continue formate din clădiri cu același stil și regim de înălțime, dispuse pe parter și două etaje; de regulă, proprietarul locuia în partea din față, restul apartamentelor fiind închiriate doritorilor. De pe planșele arhitectului Martin Gemeinhardt, au mai ieșit palatele Jakab Csendes,  Ferencz Marshall, Johann Harlauer (Casa cu păuni și bufnițe), Casa Romulus Nicolin, Palatul Casei de Economii Timișorene, Palatul Károly (Karl) Weisz (fostul Hotel Royal) și Palatul Salamon Schnürer și Adolf Hanecker.

Cum a ajuns palatul la clanul Cârpaci

Imobilul a fost dobândit prin succesiune, în 2004, de Marius Dionisie Liuba (3/4 părţi) şi Sabina Antoaneta Liuba (cotă 1/4). În 2021, Marius Dionisie Liuba devine proprietar pe întreaga clădire, iar trei ani mai târziu, acesta începe procedura de vânzare a imobilului. Primul demers a fost de-a obţine adeverinţa de neexercitare a dreptului de preeemţiune din partea Primăriei Timişoara. Hotărârea de Consiliu Local în acest sens a fost votată pe 19 decembrie 2024, preţul de vânzare fiind de 2.200.000 de euro. Iniţial potrivit unei adrese din data de 05.11.2024, Direcția Județeană pentru Cultură Timiș  transmitea municipalităţii că nu își exercită dreptul de preemțiune asupra imobilului.

Pe 22 februarie 2025, Primăria eliberează adeverinţa de neexercitare a dreptului de preemţiune, iar pe 11 martie clădirea este vândută pentru prima oară firmei elveţiene L Grey Agriculture SRL, patronată de cetăţeanul belgian Jan Maria Leenaerts. Coincidenţă sau nu, această firmă care, după nume n-are treabă cu imobiliarele, este în chirie la controverastul avocat Claudiu Butuza, la rândul lui jucător imobiliar. Preţ de vânzare: 2.200.000 de euro.

Nouă luni mai târziu, 23 decembrie 2025, clădirea este vândută din nou, noul cumpărător fiind Ion-Nelson Mihai, fiul celebrului Ionelaş Cârpaci. Preţul tranzacţiei: 2.300.100 euro. Un profit aşadar de 100.100 euro. De menţionat că firma elveţiană luase şi un împrumut de la Vista Bank, trecut în Cartea Funciară. Contractul a fost semnat la notarul Massimo Dzaka, la rândul lui un personaj controversat. De menţionat că, la noua vânzare, nu mai era nevoie de adeverinţa privind neexercitarea dreptulului de preemţiune, acest document având valabilitate de un an. Ion-Nelson Mihai a fost proprietar al casei Mühle, pe care a vândut-o Universităţii Politehnica Timişoara.

De unde iz de tranzacţie mascată

Totul sună a premeditare în această tranzacţie în folosul cumpărătorului final. În primul rând, potrivit unor surse, Primăria Timişoara şi-ar fi exercitat dreptul de preemţiune în cazul în care, din start, palatul ar fi fost cumpărat de clanul Cârpaci. Aşa cum s-a mai întâmplat de altfel, în cazul unor tranzacţii în care apăreau clanuri. În al doilea rând este supectă graba cu care firma elveţiană a revândut imobilul, diferenţa de preţ nefiind foarte mare. Graba a venit exact din valabilitatea de un an al adeverinţei privind neexercitarea dreptului de preemţiune. Nu în ultimul rând, oare chiar o fi coincidenţă faptul că firma menţionată se află în chirie la avocatul Butuza?

 

 

 

 

 

Autor
Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

18 comentarii pentru acest articol

George a spus: (mai 19th, 2026 at 12:41 )

Oare se va sesiza ANAF-ul să întrebe de proveniența celor peste 2 milioane de euro?

George a spus: (mai 19th, 2026 at 12:42 )

Un lucru bun, totuși. Palatul are ceva turnulețe..😁

Romania te iubesc ! a spus: (mai 19th, 2026 at 13:43 )

Legenda pune ca nimeni nu verifica provenienta banilor.

OVI a spus: (mai 19th, 2026 at 14:20 )

CU SIGURANTA SE SESIZEAZA ANAF-UL LA PNL!

George a spus: (mai 19th, 2026 at 15:37 )

Ai dreptate,OVI. Cât timp a fost ANAF-ul la PSD a confiscat o grămadă de bani (mi-ar lua juma’ de an pentru exemple). La fel a stat și la recuperarea prejudiciilor, vezi cazul Voiculescu (asta așa, ca exemplu). După aceea nu s-a mai pus problema, „sună Lia”.

Iza a spus: (mai 19th, 2026 at 16:14 )

Un cetățean belgian de aproximativ 30 de ani, stabilit de circa un deceniu în Timișoara, absolvent al Facultății de Agricultură din cadrul Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara și vorbitor fluent de română, apare ca administrator/reprezentant al unor firme cu profil agricol/extern, dar ajunge să intermedieze o tranzacție imobiliară majoră cu un monument istoric al orașului. Firma sa cumpără Palatul Marschall cu 2,2 milioane euro, prin împrumut bancar, apoi îl revinde după mai puțin de un an către Ion-Nelson Mihai, fiul lui Ionelaș Cârpaci, cu un profit de aproximativ 100.000 euro. Întrebarea centrală este dacă acest belgian a fost un investitor real sau un vehicul reputațional/intermediar folosit pentru ca imobilul să ajungă, indirect, la cumpărătorul final. Profilul public Jan Maria Leenaerts este neobișnuit de opac (nu se găsesc informații publice prea multe despre acest individ) pentru cineva care pretinde un background economic important în Belgia (înțeleg că și-a construit o reputație în Timișoara pe acest motiv, construiește hale și pretinde a fi om de afaceri în domeniul agriculturii – poate fi, dar se ascunde cineva în spatele lui – adevărații „oameni de afaceri”?), așadar fără background public în Belgia, dar apare în tranzacții de milioane cu patrimoniul Timișoarei. Merită investigat personajul, jurnalistic cel puțin, pentru a descâlci ițele acestei situații deloc favorabile orașului Timișoara.

Marius a spus: (mai 19th, 2026 at 16:53 )

Ar trebu investigat sincer … foarte trist ca dupa ce ca abia le smulgi din gheare cate o vila doua obtinuta ilegal acum astia cumpara IN PLUS patrimoniu istoric…

Daca nu ar fi clan si nu ar avea istoricul cu case istori ce (ex Casa Muhle) nu as zice nimic…. dar asa e cel putin suspicios. Ce treaba au ei?

Macar sa o vanda naibii pe un profit sa nu mai stea in mainile lor.

Si de unde plm au astia 2 fuckin milioane de dolari cash? ANAF???

Daniel a spus: (mai 19th, 2026 at 17:41 )

Banii care i-a luat pe casă Muehle trebuiau reinvestiți și uite așa a rezolvat și problema provenienței lor, aceștia fiind curați acum. Dar așa se întâmplă când te crezi mare deștept și faci afaceri cu cetățeni germani, care te driblează apoi cum vor. Așteptăm vreo ofertă de 3 milioane de la primărie și apoi laude cum că recuperează patrimoniul orașului. Pe de altă parte este o veste bună pentru troll-ul putinist proVrajeāla de la Kremlin care are acum motive de bucurie.

Ionelus a spus: (mai 19th, 2026 at 21:07 )

Anaf ul ar trebui sesizat, de unde provin banii clanurilor sau revenim in anii 2000 cand mafia imobiliara a capturat toate vilele fostelor elite timisorene?? Suspecta tranzactia, suspect ca autoritatile nu au intevenit desi se bat cu pumnii in piept ca fac, ca dreg ca se lupta cu clanurile. Suspecta si aparitia belgianului care cred ca este doar un pion interpus in afaceri clandestine!

baranga a spus: (mai 19th, 2026 at 23:33 )

Singura consolare e ca le-a tras-o peste nas la smecherii cei noi din oras care baga majoritatea proiectelor pe bani publici ca acolo au birouri arhitectii lui Fritzl. O sa trebuiasca sa-i dea chirie lui Carpaci acum. E de film asta

Ion a spus: (mai 20th, 2026 at 06:07 )

La fiecare vânzare trebuie să declari la notar beneficiarul real. Oare belgianul l-am declarat?

Xxx a spus: (mai 20th, 2026 at 11:25 )

Remarc un ușor rasism pe aici… daca venea Anton cu cutia de pantofi și cumpăra , era ok ? Problema nu e ionelush, e sistemul care permite asemenea afaceri. De care nu numai clanurile profită.. clanurile sunt bune de scos în fața, pentru oprobiul public. Cind tatăl celebrilor frați a luat jumatate de Timișoară și continua sa aibă jumătate, s-a revoltat cineva ?!

Pe scurt, statul e slab și complet la mina grupurilor de interese. (Iar justiția, tocmai au dat o “notiță”, peste legea actuală ca să-și mai dea 60% în plus la salariu, merge, fiindcă statul e zero, (mulțumim din inimă (ca pe vremuri). în primul rind PSD, au reușit o performanță rară, îngroparea statalității cu mina așa zisilor politicieni) )

Butuza a spus: (mai 20th, 2026 at 22:37 )

1. Nu este în chirie la controverastul avocat Claudiu Butuza, Deci trebuie să răspunzi pentru afirmația, “Nu în ultimul rând, oare chiar o fi coincidenţă faptul că firma menţionată se află în chirie la avocatul Butuza?”
2. Vei răspunde pentru discriminare “…şi-ar fi exercitat dreptul de preemţiune în cazul în care, din start, palatul ar fi fost cumpărat de clanul Cârpaci.”
3. Aștept să îți ceri scuze și să publici ca ai publicat informații greșite în caz contrar ai să suporți consecințele legale ;

Butuza a spus: (mai 20th, 2026 at 22:55 )

afirmația intra în sfera discriminării folosind un criteriu etnic/rasial și creează un cadru ofensiv/stereotipic; pentru o persoană. Voi răspunde cu temeiurile OG 137/2000 și procedura CNCD, menționând și că pe lângă discriminare poate exista răspundere civilă pentru defăimare/atingerea reputației

afirmația este calificată drept _discriminare / discurs discriminatoriu_, în context, ca și ton, publicul vizat și de faptul că expresia „clanul Cârpaci” este folosită ca etichetă asociată unei origini etnice. În dreptul român, discriminarea nu se reduce la tratament diferit „în mod formal”, ci include și _hărțuirea_, adică orice comportament legat de un criteriu care creează un cadru intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensiv. OG nr. 137/2000 sancționează discriminarea directă, discriminarea indirectă, hărțuirea și victimizarea. [[1]](https://www.juridice.ro/725825/procedura-interna-a-cncd-de-solutionare-a-petitiilor-si-sesizarilor.html), [[2]](https://www.juridice.ro/720270/modificarea-codului-muncii-si-a-legislatiei-privind-discriminarea-completari-aduse-in-ceea-ce-priveste-discriminarea-in-contextul-relatiei-de-munca.html)

_De ce este problemă juridică_

Din perspectiva OG nr. 137/2000, criteriile protejate includ, între altele, rasa, naționalitatea, etnia și apartenența la o categorie defavorizată. Dacă formularea publicată de o entitate media nu este o simplă referire factuală la o persoană sau la o tranzacție, ci folosește grupul etnic ca element de asociere negativă ori stereotipică, CNCD poate analiza dacă a existat o faptă de discriminare sau de hărțuire prin presă/publicare. Textul legal și practica CNCD arată că faptele de discriminare se pot materializa și prin limbaj public care creează un climat ofensiv sau degradant. [[1]](https://www.juridice.ro/725825/procedura-interna-a-cncd-de-solutionare-a-petitiilor-si-sesizarilor.html)

enunțul folosește criteriul etnic ca termen de depreciere; generalizează despre un grup;
face o asociere negativă între apartenența etnică și o presupusă conduită; depășește interesul jurnalistic legitim și intră în zona de stigmatizare.

_Cine se sancționează_

Sancțiunea principală, în materia discriminării, este aplicată de _CNCD_, în cadrul procedurii administrative speciale reglementate de OG nr. 137/2000. CNCD poate constata fapta și poate aplica amendă contravențională, iar hotărârea sa poate fi atacată în contencios administrativ. Pentru sesizări, procedura internă CNCD în vigoare din 2024 reglementează modul de depunere și soluționare a petițiilor și autosesizărilor. [[1]](https://www.juridice.ro/821193/cncd-modifica-procedura-interna-de-solutionare-a-petitilor-si-sesizarilor.html), [[2]](https://www.juridice.ro/725825/procedura-interna-a-cncd-de-solutionare-a-petitiilor-si-sesizarilor.html)

Pe scurt, dacă fapta este apreciată ca discriminare, _CNCD sancționează autorul publicării_: persoana fizică responsabilă și/sau entitatea juridică editoare, în funcție de cum este formulată răspunderea în concret și de rolul în publicare. Dacă este doar o persoană juridică, practica CNCD permite, în anumite condiții, analizarea ei ca posibilă victimă sau autor al unei discriminări, dar totul depinde de circumstanțele concrete. [[3]](https://www.juridice.ro/768571/opinia-inm-ref-calitatea-procesuala-activa-a-societatilor-comerciale-de-a-adresa-petitii-catre-cncd.html)

_Procedura_

Procedura, în linii mari, este aceasta. Persoana interesată depune _petiție la CNCD_ în termenul și forma prevăzute de procedura internă. CNCD verifică admisibilitatea, cere puncte de vedere, administrează probele și adoptă o hotărâre a Colegiului director. Hotărârea poate stabili dacă există discriminare și poate dispune amendă sau alte măsuri. Ulterior, hotărârea CNCD poate fi contestată la instanța de contencios administrativ. [[1]](https://www.juridice.ro/821193/cncd-modifica-procedura-interna-de-solutionare-a-petitilor-si-sesizarilor.html)

În paralel, dacă afirmația aduce atingere reputației sau imaginii unei persoane fizice ori juridice, poate exista și o _acțiune civilă_ pentru repararea prejudiciului. Asta distinct_

Afirmația citată este problematică pt că „clanul Cârpaci” este folosit nu doar descriptiv, ci ca etichetă cu încărcătură etnică și discriminatorie, sugerând o practică specifică de tip „clan” asociată negativ unui grup. În acest caz, este posibil să intre în sfera _OG nr. 137/2000_, iar sancțiunea se poate dispune de _CNCD_ după procedura sa specială. expresia nu este folosită strict pentru a identifica factual o familie sau un grup de persoane într-un context jurnalistic legitim, deci analiza nu are nimic în legătură cu libertatea de exprimare !

Butuza a spus: (mai 20th, 2026 at 22:57 )

Voi depune mâine toate plângerile necesare să răspunzi în fața legilor și a autorităților pentru a nu mai epata în scopul creșterii audienței ;

Dan A. a spus: (mai 21st, 2026 at 08:15 )

Am mai scris aici, ca timisorean de generatii nu vad utilitatea achizitionarii si restaurarii Casei Mühle, am trecut zeci de ani pe langa ea, am remarcat-o ca fiind „interesanta”, dar nu ma incalzeste ca s-a intors la aspectul original si ca e „a noastra”. Pretul platit din bani publici: 2.380.000€. As fi doar curios care a fost securistul caruia „i s-a repartizat” casa dupa 1989, a cumparat-o cu 10.000 marci si a vandut-o etnicilor in conditii ilegale (vanzarile s-au facut prin 1998-2001, patriotul avea obligatia de ne-instrainare 10 ani).
Palatul Marshal e o cladire centrala, frumos restaurata, cu multe incaperi care poate avea multe functiuni. Pretul de vanzare a fost de 2.300.100€. Oare numai eu stiu matematica pe aici?

Wanda89 a spus: (mai 21st, 2026 at 19:14 )

@Daniel, iepurașul…
Unde ești?!! Așteptam să-i răspunzi lui @Butuza.

Marian a spus: (iunie 15th, 2026 at 16:36 )

Fiul lui Ionelas Carpaci nu a câștigat niciodată în viața sa o sumă atât de mare de bani, nici din activitatea sa independentă și nici din alte surse. În cazul în care autoritățile fiscale din Germania vor afla despre această tranzacție și vor efectua o verificare amănunțită, fiul, Nelson Mihai Carpaci, ar putea întâmpina probleme semnificative.

Istoricul său financiar și profesional poate fi verificat cu ușurință în Germania. Acesta nu a realizat niciodată în trecut cifre de afaceri sau profituri de ordinul milioanelor. În plus, a beneficiat o perioadă îndelungată de ajutoare sociale din partea statului german.

Din acest motiv, atât situația financiară a lui Nelson Mihai Carpaci, cât și cea a tatălui său, Ionelas Carpaci, ar trebui să facă obiectul unei verificări aprofundate și riguroase.

2 Trackbacks pentru acest articol

Revista presei cu Anton Kovacs – 20.05.2026 – Info Timișoara Says:

[…] Palatul Marshall a fost cumpărat de Nelson Mihai, fiul celebrului Ionelaş Cârpaci, publică debanat.ro. Primarul Dominic Fritz a avut ocazia să-l […]

Palatul Marschall din Timișoara, cumpărat de clanul Cârpaci | dinPOLITICA Says:

[…] a votat, în decembrie 2024, renunțarea la dreptul de preempțiune al municipalității, potrivit deBanat.ro. Imobilul de patrimoniu, evaluat inițial la 3,3 milioane de euro, a fost achiziționat în final […]

* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

Cele mai citite articole


Maxagro - 30 de ani de performanță

Administratie vezi arhiva Administratie

La pasajul de la Fabrica de Zahăr începe forarea viitorilor piloni

Primăria Timișoara ne informează că se mai bifează o etapă la reconstrucția pasajului de la Fabrica de Zahăr. Mai precis, constructorul a început etapa de execuție a fundației noii structuri, prin forarea piloților de susținere. Lucrările sunt realizate în lateralul pasajului și nu afectează traficul rutier. Pe rampa dinspre strada Polonă către strada Ovidiu Cotruș...
Citeşte tot articolul Citeste articolul La pasajul de la Fabrica de Zahăr începe forarea viitorilor piloni
dermaskin-orizontal

Politica vezi arhiva Politica

“Dragă Paula” revine. Alexandru Iovescu îi explică viceprimariței propunerea lansată cu terenul cu jocuri de noroc

Sintagma folosită de reprezentanții administrației județene cu ocazia disputei pe tema parcării din zona Spitalului Județean, “Dragă Paula” e din nou folosită, de această dată după răspunsul Paulei Romocean pe tema propunerii legate de cedarea unui teren de cinci hectare pentru gruparea jocurilor de noroc din Timișoara. Dacă în răspunsul ei, Romocean vorbea despre PSD...
Citeşte tot articolul Citeste articolul “Dragă Paula” revine. Alexandru Iovescu îi explică viceprimariței propunerea lansată cu terenul cu jocuri de noroc
Zara Iulius Town

Sport vezi arhiva Sport

La finalul acestei săptămâni, Timișoara devine capitala educației antrenorilor de fotbal juvenil: Radical Football Conference 2026, în parteneriat cu AJF Timiș

Sâmbătă și duminică, 25–26 iulie, Universitatea de Vest din Timișoara găzduiește Radical Football Conference 2026, evenimentul care aduce în România un lineup internațional de antrenori, cercetători și specialiști în dezvoltarea jucătorilor, cu experiență la cel mai înalt nivel — Barça Academy, Slavia Praha, Crystal Palace, FIFA. Cele două zile sunt construite în jurul temelor „The...
Citeşte tot articolul Citeste articolul La finalul acestei săptămâni, Timișoara devine capitala educației antrenorilor de fotbal juvenil: Radical Football Conference 2026, în parteneriat cu AJF Timiș
L'architect du beaute

Social vezi arhiva Social

ISHO Timișoara

Economic vezi arhiva Economic

Instalațiile de semnalizare de pe calea ferată Timișoara Sud – Voiteni – Stamora Moravița vor fi modernizate

Compania Națională de Căi Ferate „CFR” S.A. a semnat două contracte pentru proiectarea și execuția lucrărilor în cadrul proiectului „Sporirea eficienței economice și a siguranței feroviare prin creșterea nivelului de centralizare al instalațiilor de semnalizare feroviară”. Parte a acestuia este și calea ferată pe ruta Timișoara Sud – Voiteni – Stamora Moravița. Contractele vizează modernizarea...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Instalațiile de semnalizare de pe calea ferată Timișoara Sud – Voiteni – Stamora Moravița vor fi modernizate

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

Compania Națională de Căi Ferate „CFR” S.A. a semnat două contracte pentru proiectarea și execuția lucrărilor în cadrul proiectului „Sporirea eficienței economice și a siguranței feroviare prin creșterea nivelului de centralizare al instalațiilor de semnalizare feroviară”. Parte a acestuia este și calea ferată pe ruta Timișoara Sud – Voiteni – Stamora Moravița. Contractele vizează modernizarea...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Instalațiile de semnalizare de pe calea ferată Timișoara Sud – Voiteni – Stamora Moravița vor fi modernizate
Primăria Timișoara ne informează că se mai bifează o etapă la reconstrucția pasajului de la Fabrica de Zahăr. Mai precis, constructorul a început etapa de execuție a fundației noii structuri, prin forarea piloților de susținere. Lucrările sunt realizate în lateralul pasajului și nu afectează traficul rutier. Pe rampa dinspre strada Polonă către strada Ovidiu Cotruș...
Citeşte tot articolul Citeste articolul La pasajul de la Fabrica de Zahăr începe forarea viitorilor piloni
Pentru a obține un machiaj armonios și bine definit, este important să alegeți produse cosmetice potrivite. O paletă de machiaj este una dintre cele mai practice și eficiente opțiuni, deoarece reunește într-un singur ambalaj compact mai multe nuanțe, texturi și subtonuri. În majoritatea cazurilor, culorile dintr-o paletă sunt concepute astfel încât să se combine armonios....
Citeşte tot articolul Citeste articolul Palete de machiaj: ghid pentru un machiaj complet și armonios
Fapte reprobabile făcute de doi oameni „fără niciun Dumnezeu”, dintr-un celebru clan care se ocupă cu fărădelegi. Poliția a efectuat o operațiune în forță și au arestat două persoane învinuite de mai multe capete de acuzare. În urma activităților desfășurate de polițiști și procurori, în luna martie 2026, în baza unui Ordin European de Anchetă...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Doi membri ai unui celebru clan infracțional din Timișoara, arestați! Sunt acuzați că au ținut o persoană în sclavie și l-au forțat să doneze un rinichi
Consiliul Județean Timiș încearcă din nou să cumpere un număr total de 53 de biciclete. Licitația a fost relansată pe SEAP, după ce încercările precedente pornite pe portalul de licitații nu au avut succes. Finanțarea este asigurată în principal prin fonduri europene transfrontaliere. În cadrul proiectului se dorește furnizarea a trei tipuri de biciclete, împărțite...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Județul Timiș caută furnizor pentru zeci de biciclete
Societatea Drumuri Municipale Timișoara a lansat pe SEAP o licitație în vederea achiziției a mai multe tipuri de borduri, zeci de mii de metri liniari, și pavaj pentru 20.000 de metri pătrați. Suma alocată este una importantă, depășește două milioane de lei. Vânzarea este împărțită pe patru loturi distincte: Lot 1 – Bordură mare 50x20x25...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Societatea de Drumuri a Primăriei Timișoara caută furnizor pentru zeci de mii de metri de borduri și 20.000 de metri pătrați de pavaj, pentru două milioane de lei
Asociația CRIES – Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare organizează la Timișoara, în perioada 9-11 octombrie, cea de-a șasea ediție a Festivalului LA PAS/ Slowing Down, o invitație de a încetini ritmul pentru a redescoperi valoarea hranei, a dialogului și a comunității. Evenimentul va avea loc în grădina Institutului Francez din Timișoara, de...
Citeşte tot articolul Citeste articolul O nouă ediție a festivalului LA PAS va avea loc în luna octombrie
Cel mai bogat industriaș al Rusiei a vorbit aproape 60 de ore, cu The Economist. Nu este un disident. Fabricile lui alimentează economia de război, amoniacul lui intră în muniție, iar averea și-a construit-o respectând singura regulă a sistemului: fă bani, nu face politică. Tocmai de aceea merită citit. Nu pentru curaj, ci pentru diagnosticul...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Trei suveranităţi
Top
deBANAT.ro
Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.