Aditivii și conservanții alimentari sunt substanțe care au rolul de a da culoare, gust și de a conserva alimentele. Unele dintre ele sunt coloranți (tartrazină, carmin, șofran), antioxidanți, emulgatori și stabilizatori (gume și lecitină), aromatizatori (glutamat monosodic, condimente și îndulcitori), conservanți (benzoat, nitrați și sulfiți).
Nu se știe cu exactitate modul în care aceste substanțe dau reacții alergice, cum nu se știe numărul exact de persoane afectate, dar se estimează că peste 1% din adulți și peste 2% din copii sunt afectați.
Simptomele cele mai frecvente sunt urticaria de cauză neprecizată, angioedemul (umflare sau edem al unei porțiuni a corpului, frecvent față, buze, membre), dermatită atopică, prurit și mai rar disconfort abdominal, greață, vărsături, rinită alergică sau simptome respiratorii.
Diagnosticul alergiei la aditivi alimentari este dificil de realizat, deoarece există mii de substanțe cu rol de aditivi și conservanti, iar teste alergice cutanate sau din sânge se pot face doar la câteva dintre ele, în special la cele obținute pe cale naturală, nu chimică – șofran, carmin. Anamneza este foarte importantă, relatarea consumului de alimente la restaurant, alimente condimentate, cu conservanți etc. ajută la stabilirea diagnosticului. Cel mai important test este provocarea orală, pacientul consumă alimentul cu aditivii posibil cauzatori de alergie sub supravegherea medicului alergolog.
Coloranții: Tartrazina se pare că este implicată în apariția urticariei, dermatitei atopice și simptomelor de astm bronșic. Carminul este un colorant alimentar roșu, produs prin uscarea unor insecte care se găsesc pe cactuși. Se folosește în cosmetică, băuturi răcoritoare, iaurturi roșii și înghețată. Șofranul este un colorant alimentar galben obținut din flori de sofran.
Antioxidanții sunt folosiți pentru a preveni alterarea grăsimilor și uleiurilor și sunt implicați în apariția urticariei și angioedemului.
Emulgatorii și stabilizatorii: lecitina este mai puțin implicată, deoarece se găsește în cantitate foarte mică în alimente; diverse gume (guar, salcâm, semințe de carruba) prin inhalare sunt implicate în înrăutățirea simptomelor astmului bronșic ocupațional.
Aromatizatorii: glutamatul monosodic este folosit ca aromatizator într-o mulțime de alimente, fiind implicat în Sindromul restaurantului chinezesc – amorțeli ale gâtului, umerilor și brațelor, slăbiciune, palpitații și alte simtpome precum greață, dureri de cap, somnolență, fiind implicat și în agravarea simptomelor de astm bronșic. Condimentele provin de obicei din plante – semințe, flori, rădăcini, scoarță de copaci/arbuști – și pot produce reacții alergice ca și polenurile. Cel mai frecvent implicate în reacții alergice sunt: chili, țelina, chimen, scorțișoară, coriandru, usturoi, nucşoară, ceapă, boia de ardei, pătrunjel și piper. Aspartamul este un îndulcitor găsit în multe alimente și băuturi fără zahăr, poate cauza dureri de cap și urticarie.
Comentarii prin facebook