Sarcina este o binecuvântare pentru părinţi, iar specialitatea obstetrică-ginecologie se ocupă de studiul integrităţii tractului genital feminin, pentru o bună funcţionare în vederea unei vieţi reproductive sănătoase. Bineînţeles că, după momentul concepţiei, sunt necesari paţi bine determinaţi, conform protocoalelor internaţionale pentru asigurarea unei sarcini sănătoase, care se dezvoltă în mod normal, urmărind în acelaşi timp şi sănătatea mamei, individual.
Pentru aceasta, sunt oferite servicii medicale de specialitate, specifice fiecărui trimestru de sarcina. În primul trimestru este necesară confirmarea ecografică a sarcinii, a numărului feţilor şi a viabilităţii acesteia, împreună cu analizele specifice luării in evidenţă a sarcinii. Acest lucru se poate realiza în momentul ecografiei precoce în sarcină. De asemenea, trebuie consemnate istoricul mamei, documentarea amanunţită a oricărei patologii materne anterioare sarcinii, cât şi istoricul familial care ar putea releva boli genetice cu posibilă transmitere genetică.
Pentru o bună datare a sarcinii şi calculul datei estimative a naşterii, măsurarea lungimii fătului efectuată între săptămânile 11 si 14 de sarcină rămâne cea mai bună metoda. Totodată, în momentul ecografiei de datare a sarcinii, este studiată morfologia fetală, stabilirea corionicităţii placentei, cu menţiunea că toate aceste aspecte, împreună cu oferirea screeningului pentru anomalii cromozomiale, cum ar fi sindromul Down, trebuie efectuate de către un personal medical acreditat conform standardelor internaţionale.
Tot în acest moment al sarcinii se poate calcula riscul de dezvoltare a problemelor placentare, a apariţiei hipertensiunii induse de sarcină şi al restricţiei de creştere intrauterine fetale. Aceste screeninguri se efectuează folosind o platformă electronică, un program prin care determinările hormonale specifice ale placentei (PAPP-A, BHCG, PLGF) sunt aduse la deviaţii standard şi care, prin asociere cu tensiunea arterială maternă şi măsurătorile ecografice ale arterelor uterine materne, ajută la o urmărire cât mai bună a sarcinii.
Menţionăm aici importanţa efectuării morfologiei de prim trimestru care poate detecta şi anomaliile structural letale sau mai puţin letale ale fătului: defecte cardiace, spina bifidă deschisă ori defecte ale sistemului nervis central, anomalii ale membrelor, rinichilor şi tractului urinar, abdominal fetale, detectare timpurie ce permite o mai bună abordare şi consiliere a părinţilor, posibilitatea efectuării testelor diagnostice specifice prin biopsie placentară şi, nu în ultimul rând, solicitarea sfatului genetic.
Intre săptămânile 20 şi 23 de sarcină se efectuează de catre obstetricianul cu competenţă de medicină materno-fetală screeningul ecografic al morfologiei fetale deoarece după săptămâna 19 de gestaţie sistemul nervos al fătului, inima şi organele fetale sunt mai bine dezvoltate, cantitatea lichidului amniotic, mişcarile şi momentul gestaţiei permiţând o detaliere amanunţită a stării de sănătate fetală. De asemenea, se oferă screeninul naşterii premature, înainte de săptămâna 37 de gestaţie, măsurând ecografic colul uterin, cât şi posibilitatea calculării riscului de a dezvolta preeclampsia, restricţiei de creştere intrauterine sau a insuficienţei placentare târzii prin
utilizarea unei platforme electronice în care determinările ecografie, analize specifice de laborator ale hormonilor placentari (PAPP-A, PLGF si FLT-1), cât şi factorii individuali materni sunt standardizaţi pentru o estimare cât mai precisă a prognosticului matern şi fetal.
Aceste screeninguri sunt utile, deoarece metoda diagnostică de amniocenteză se poate oferi în cazurile impuse, în care riscul de anomalii cromozomiale din primul trimestru ori prezenţa unor anomalii structural sunt influenţate de ecografia din trimestrul al doilea, care urmareşte stabilirea integrităţii organelor fetale prin urmărirea markerilor specifici. Impuse sunt bineînţeles şi controalele individualizate ale fiecărei sarcini, în funcţie de istoricul matern, prezenţa unor complicaţii apărute în timpul sarcinii, cât şi vizitele de rutină, controale ce monitorizează creşterea fătului, starea de bine fetală prin studiul Doppler al circulaţiei materno-fetale: artera uterină, ductul venos, artera cerebral-medie şi, nu în ultimul rând, arterele ombilicale. La fiecare vizită se apreciază şi consemnează aspectul şi cantitatea lichidului amniotic, poziţia şi aspectul placentei, iar la 36 de săptămâni o ecografie efectuată de către un specialist de morfologie fetală urmareşte dezvoltarea în limite normale ale sistemului nervos central, al dezvoltării şi funcţiei adecvate renale, cât si al funcţiei şi morfologiei cardiac-fetale.
– Dr. Ilian Aurora Medic specialist | Obstretică – Ginecologie
Articol recomandat de Regina Maria.
Comentarii prin facebook