Viceprimarul Timișoarei, Ruben Lațcău, analizează acuzațiile lansate de Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș, potrivit cărora Primăria Timişoara blochează extinderea la patru benzi a drumului județean spre A1, și ajunge la o concluzie gravă. Respectiv, administrația județeană nu are în proiect sub nicio formă reinstalarea stâlpilor pentru rețeaua de alimentare a troleibuzelor, iar obiectivul presiunilor ar fi, de fapt, ca CJT să nu poat fi trasă la răspundere pentru că rețeaua nu e refăcută.
Coaliția politico-administrativă PNL – USR PLUS se dovedește tot mai mult una de fațadă, cele două formațiuni își aplică lovituri dure de câte ori au ocazia. Vineri am avut un nou episod în acest război surd, când Alin Nica a acuzat Primăria Timișoara pentru că ar bloca extinderea drumului județean de la Dumbrăvița pentru că refuză scoaterea de sub tensiune a rețelei de alimentare a firobuzului.
Cel care a reacționat, pe lângă o poziție semnată… primăria, imediat după anunțul lui Nica, a fost viceprimarul Lațcău.
Duminică, pe Facebook, el a prezentat situația așa cum o vede administrația condusă de Dominic Fritz. Laţcău spune că o sumedenie de probleme au fost identificate încă din luna decembrie, iar principala era că nu exista nicio referire la relocarea stâlpilor și un proiect pe tema aceasta. Realizarea s-a făcut pe bani europeni, deci grija pentru proiect este și mai mare.
”În cazul proiectului Consiliului Județean Timiș, de extindere la patru benzi a DJ691 (Dumbrăvița – Giarmata), am identificat din decembrie anul trecut o serie de probleme mari, precum lipsa stâlpilor necesari pentru linia de troleibuz, întreruperea trotuarelor și a pistelor de bicicletă, faptul că nu presupune mutarea liniei de înaltă tensiune (deci pe o porțiune vor rămâne 2 benzi, ceea ce va crea un blocaj al fluxului – între Constructorilor și strada Barcelona, porțiune care ține tot de CJ). Proiectul l-am primit „pe surse” pentru că nu a fost pus la dispoziția primăriilor. PMT nu este executantul proiectului, dar este partener, așa că după ce am identificat împreună cu specialiști aceste probleme, am avut întâlniri cu mai mulți actori instituționali, cu reprezentanți ai CJ (președinte, administrator public, directori), ADR-Vest, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Curtea de Conturi, proiectantul și constructorul, atrăgându-le atenția că proiectul recepționat nu respectă caietul de sarcini. Pentru a ajuta deblocarea proiectului, am inițiat un grup de lucru PMT-CJ cu funcționari responsabili de proiect, care funcționează pe baza parteneriatului semnat încă din 2017. Acest parteneriat a fost condiționat și de păstrarea liniei M14 realizată printr-un proiect cu fonduri europene”, spune Lațcău.
El vede, în analiza realizată, și un posibil interes al CJT în presiunile executate: ca administrația județeană să nu poată fi trasă la răspundere dacă rețeaua nu este refăcută.
„Acum, dl. Nica face declarații care acuză PMT pentru întârzierile proiectului. În loc să se preocupe de completarea proiectului, pentru ca acesta să aibă, printre altele, și detalii de execuție pentru linia de troleibuz, acesta ne acuză că din cauza PMT nu poate lucra. Mai exact, spune că PMT trebuie să dezafecteze linia, obiectivul fiind evident – să nu poată fi tras CJ-ul la răspundere în cazul în care nu o pune la loc, ei neavând proiectul pregătit pentru repunerea în funcțiune. Dar, atât parteneriatul, cât și concluziile grupului de lucru, spun că execuția poate continua, CJ-ul putând dezafecta linia oricând, fără intervenția PMT (evident, cu condiția punerii la loc). Deci afirmațiile dl. Nica au un singur scop, de a-și ascunde întârzierile și incompetența ce pot duce la pierderea finanțării europene. Proiectul are și alte probleme, de exemplu execuția nu este împărțită pe tronsoane! (fapt care ar fi ajutat ca măcar o parte din el să fie realizat) și nu avea toate avizele când au început lucrările de execuție. Pe tronsonul de la A1 la Dumbrăvița cresc bălăriile pe șantier dar constructorul condiționează lucrarea de intervenția în Dumbrăvița. În concluzie, CJ-ul poate continua execuția proiectului în baza parteneriatului fără alte intervenții ale PMT. Întârzierile sunt date de un proiect prost, un contract de execuție realizat în beneficial constructorului și nu cel public și o neasumare a CJ-ului a situației în care se află”, a mai spus Lațcău.
Comentarii prin facebook