Dacă cumva ar mai interesa pe cineva ce moștenire lasă președintele Klaus Iohannis poporului român liberal și de dreapta vom fi tentați să zicem că „România Educată” e praf. Iar dacă n-ar fi așa praf și proiectul ar fi un succes (sau în drum spre el), ne-am pune întrebări adânci despre cum ar arăta România Needucată. Sigur ne-am îngrozi și am căuta altă realizare a domnului președinte Iohannis. Dar nu are sens să mai rafinăm atâta și mai bine mergem direct la proiectul moștenirii politice a dumnealui.
A ieșit ca din spuma mării din administrația sibiană, a cochetat cu laboratoarele USL de la Grivco, deci nu e așa inocent și neșmecher cum ar zice lumea despre un neamț, iar în 2014 a dat lovitura împotriva lui Ponta cel mare mâncător de popcorn. Ăsta e începutul, iar sfârșitul unui mare om politic se lasă de regulă cu desemnarea unui urmaș. N-a fost Eduard Hellvig de la SRI, dar ca mare căpetenie peste instituțiile de intelligence, de siguranță și forță ale statului te-ai gândi că l-a ajutat cineva să scrie un scenariu despre viața de după moarte în politică.
Luăm în serios această treabă serioasă și observăm că din prima frază scrisă de Klaus Iohannis a apărut numele Nicolae Ciucă, general în marea luptă de la Nassiriyah, șef al Marelui Stat Major al Armatei Române, dus cu misiune în politică să asigure continuitatea în lupta cu istoria. Era și normal ca un președinte serios să se gândească la așa ceva. Ion Iliescu s-a gândit la Adrian Năstase și tot a fost un upgrade pentru felul cum arăta PSD atunci, dar acum, Klaus Iohannis ni-l propune pe Nicolae Ciucă!
Îl luăm, ne uităm la el, îl întoarcem pe toate părțile și nu l-am cumpăra dacă n-ar fi obligtoriu. Vorbește de parcă ar răspunde cu greu la „Vrei să fii milionar?”, are îndoiala în sânge și parcă te întreabă dacă a zis bine ce-a zis. De ce ni l-a propus Klaus Iohannis pe Nicolae Ciucă nu ni s-a zis nici atunci și cred că vom dispărea de pe fața pământului cu această enigmă. O, da, stabilitatea țării în proximitatea războiului.
Am auzit de ea. A scuzat chiar alianța urâtă cu Pe-se-de, dar acum auzim de la Nicolae Ciucă că nici în ruptul capului nu va mai face alianță cu acest partid cu care astăzi guvernează. Dar dacă stabilitatea o va cere din nou? Cum rămâne cu țara asta? Cum rămâne cu noi? Vorbeste pentru a trezi electoratul de dreapta anti-PSD, dar nu este deloc convingător. Nu conținutul textului îl face neapărat caraghios pe Nicolae Ciucă. Sunt convins că și USR ar face alianță cu PSD, finalmente, dacă ar fi pericol să ia toată țara „patrioții”, „suveraniști” și alți semianalfabeți, dar felul cum o spune îl umple de rahat, iar pe noi, de râs. Dacă nu cumva invers.
La capitolul moșternire, Klaus Iohannis iasă mult mai prost cu episodul Ciucă, decât cu „România Educată”. Atât de prost, că îți pui problema dacă nu cumva ceva atât de prost poate ieși numai dacă vrei să iasă așa. Chiar fără conspirații, dar zău, succesul lui Marcel Ciolacu de la PSD pare 100% opera lui Klaus Iohannis. Fără să vrea, căci chiar așa conspirație i-ar fi oricui greu să pună în discuție. Nu poți aranja un parcurs electoral mai ușor unui candidat Marcel Ciolacu decât ridicând la fileu un Nicolae Ciucă.
Iar dacă ne amintim că despre George Simion se spune că este omul serviciilor secrete, lansat ca Marcel Ciolacu să aibă vânt în pupă în turul doi, ce să mai zici de moștenirea politică a președintelui Klaus Iohannis? Să nu uităm. L-a nenorocit și pe Dominic Fritz, făcând praf credibilitatea unui proiect despre un neamț mai corect, mai ordonat, mai responsabil în fruntea țării sau a unor comunități, indiferent ce planuri ar mai avea primarul Timișoarei după 2028.
Comentarii prin facebook