Când a venit în Primăria Timișoara, Dominic Fritz nu și-a asumat supraviețuirea tuturor firmelor și companiilor din zona metropolitană a orașului. La modul generic, e adevărat că de la nivelul politicului se lansează mesaje care să asigure oamenii de afaceri de tot suportul autorităților, fie el în infrastuctură, în asigurarea condițiilor de corectă competiție, rezolvarea rapidă a chestiunilor birocratice. Mai mult nu are ce să facă primăria în sprijinul unei societăți anume, ba chiar ar putea fi acuzată de favorizarea unui competitor în dauna altuia.
Nu e cazul Colterm, societate cu acționar majoritar municipal, companie aflată în procedură de insolvență, dar față de care ne comportăm ca și cum ar funcționa normal, nu cu un picior în groapă. Colterm este cu lațul judecătorului la gât, iar administratorul desemnat funcționează în niște limite date de lege. În aceste condiții să te aștepți că Timișoara va avea un confort termic ca și cum totul ar funcționa normal este o ipocrizie soră cu manipularea politică.
Nu se poate să produci la preț dublu, să plătești energia ca la curve, cu banul jos, să mai plătești amenda de anul 2020 pentru neplata certificatelor verzi, să plătești certificatele pe anul trecut, iar abonaților Colterm să le fie cald și bine, ba mai mult, și ieftin. Dacă Colterm ar fi fost un obiect electrocasnic, ce făceam cu el? Îl duceam la reciclare și scăpam de el. Nefiind mașină de spălat pur și simplu, de Colterm nu se poate spăla pe mâini în primul rând acționarul majoritar, Primăria Timișoara, instituția care tocmai a făcut asta prin vocea primarului Dominic Fritz.
„Noi, ca oraș, nu putem fi responsabili de obligațiile companiei. Există multă dezinformare. Nu e obligația primăriei să ia certificate verzi, ci a Coltermului…”, spunea recent edilul. Poate că Dominic Fritz este acoperit prin ce zice, dar tot nu pușcă ceva. Colterm e un bolovan în spatele orașului. De acord, trebuie să ne scăpăm de el. Problema nu e că primarul vrea să scape de responsabilitatea Colterm, la urma urmelor nu el a pus pe butuci această companie municipală, nu el a făcut ca piatra să devină bolovan, însă încălzirea contribuabililor care nu o pot face individual, prin central proprii pe gaz, lemne sau energie electrică, este cu adevărat problema orașului și a primarului.
Mulți dintre acești abonați Colterm nu au alternative. Nu e ca și cum ar putea să facă altfel, dar nu vor, sunt leneși sau iresponsabili. Sunt blocuri care nu sunt racordate la gaz și nici nu li se permite nici să-și scoată coșuri pentru evacuarea fumului de la arsul lemnelor. Pentru asta primarul trebuie să gândească soluții mai degrabă decât să se spele pe mâini de afacerea Colterm. Chiar nu mai contează că treaba asta îi are ca „nași” de la Gheorghe Ciuhandu la Nicolae Robu.
Ce poți face altceva? Poți aștepta ca guvernul să mai aloce bani pentru plăți urgente, lucru petrecut zilele trecute, dar asta e ca morfina la canceros. Apoi mai poți aștepta ca Europa să devină disperată și fără soluții în problema certificatelor de mediu, astfel ca în viitorul apropiat să suspende campania asta verde din domeniul energetic, măcar până trece criza războiului din Ucraina. Apoi mai poți continua eficientizarea rețelei, cu sau fără strategia aia pentru care nimeni nu se îngrămădește să o pună pe hârtie contracost.
Mai poți arunca un ochi spre ce se îndreaptă lumea civilizată, nu neapărat extrema verde europeană, da, poți îndemna la debranșare de la Colterm, lași să se producă falimentul și-o iei de la capăt, dar aș arăta că am un plan și-atunci poți veni să spui că nu te interesează datoriile Colterm.
Comentarii prin facebook