Într-o nouă postare pe pagina sa de Facebook, primarul Nicolae Robu reia războiul cu presa. De această dată însă, lucrurile au luat-o razna de tot, primarul afirmând c-a fost șantajat de unul sau mai mulți ziariști. Pentru a nu plana suspiciuni asupra întregii prese timișorene, Nicolae Robu este obligat, în acest moment, să dezvăluie numele ziaristului/ziariștilor care l-ar fi șantajat. Altfel se descalifică singur din calitățile de primar sau om politic.
Politist si interlop
Fără îndoială, principalul eveniment al săptămânii în Timișoara, eclipsând până și palmierii sau metroul primarului Robu, a fost arestarea liderului interlop Sorin Udrea și a unor locotenenți de-ai săi. Fiindcă există o parte a orașului unde, dacă nu-l cunoști pe Udrea sau măcar să fi auzit de el, n-ai cultură generală.
Timisoara nu merita metroul lui Robu!
Indubitabil, timișorenii nu-și merită primarul! Aici s-a cam ajuns după aproape un an de mandat al lui Nicolae Robu. Iar de aici încolo există doar două variante. Ori timișorenii își revizuiesc comportamentul față de primar, ori acesta din urmă are toate motivele din lume să fie iremediabil supărat pe locuitorii de pe malurile Begheiului.
De ce isi duce Ponta copiii la o scoala privata
Nu cu mult timp în urmă, deBanat prezenta cazul unui elev de la Liceul de Arte care perturba cursurile, deranjând atât colegii, cât și profesorii prin aceea că… se masturba în timpul orelor. Și nu o dată, de două ori, ci aproape zilnic. Unii „deontologi” ai presei au ripostat că un astfel de articol nu înseamnă presă. Deși subiectul pare mai degrabă de domenul tabloidelor, prin urmările lui cred că poate provoca și o discuție extrem de serioasă.
Mos Stoia si nea Jean – tusea si junghiul din coastele lui Robu
De multe ori poziția primarului Nicolae Robu nu ar trebui invidiată. Și nu vorbesc aici doar de presiunile care se exercită asupra lui pentru tot felul de chestiuni, de la contracte, licitații, lucrări până la recepționări de lucrări. Dar când ai doi principali colaboratori (sau cel puțin așa ar trebui să fie) precum viceprimarul Traian Stoia și secretarul Ioan Cojocari, nu ești nici pe departe într-o situație extrem de agreabilă.
Memoriile lui Ciuhandu: vom afla cum s-a transformat un primar rezonabil într-unul blazat?
Fostul primar al Timișoarei, Gheorghe Ciuhandu, a devenit scriitor. În 10 iunie, el își va lansa volumul de memorii „16 ani în slujba Timișoarei”. Una peste alta, o apariție bine-venită și probabil așteptată de multă lume. Iar dacă ea va fi și sinceră, ar fi chiar de aplaudat.
De ce-or fi vrand Stoia/Cristestii birturi in parcuri?
La început părea doar o idee trăsnită a noii administrații, în lipsa unor proiecte reale și temeinice. Apoi, s-a dovedit că nu e o glumă, poate doar una extrem de proastă pe care actualii edili țin morțiș s-o pună în practică. Și mă refer aici la controversatul proiect de amenajare a unor terase/birturi în parcurile din oraș. De parcă marea problemă a Timișoarei și timișorenilor e lipsa cârciumilor.
De ce trebuie aplaudata condamnarea lui Gigi Becali
S-a crezut trimisul extraordinar și plenipotențiar al lui Dumnezeu în România. Discuta zilnic cu Dumnezeu – cel puțin așa afirma – înțelegându-se în varii probleme, chiar și schemele de joc ale Stelei. Se credea deasupra tuturor lucrurilor, un „războinic al luminii” fugit însă de la școală, dar și de cei șapte ani de acasă. Inunda spațiul public cu mojiciile sale.
„Dumnezeu nu e mafiot”, dar pentru slujitorii Lui nu bag mana în foc
Preocupările șefilor din Mitropolia Banatului sunt pe zi ce trece tot mai diverse. După ce au alocat 100.000 de euro (dintre care 50.000 de la primărie) schimbării treptelor Catedralei (fără ca nimeni să înțeleagă de ce atâta risipă!), acum s-au pus și pe cenzurat. Popilor nu le place titlul piesei de teatru „Dumnezeu e un mafiot”, care se joacă pe scena Naționalului timișorean.
Ilie Sarbu, intre bodega si Hotel Timisoara
Gata, pe mine cel puțin, Ilie Sârbu m-a convins. Nu-i place politica de bodegă și gata! Având și o anumită vârstă, omului nu-i mai cad bine la lingurică micii, ceafa la grătar, șprițul sau berea la halbă. Așa că preferă politica cu dichis, de restaurant de fițe cum e cel de la Hotel Timișoara. Ei, aici să tot faci politică înaltă, cu salate de anghinare, fructe de mare, apă plată și multă lămâie.
S-a urcat Suciu in copac. Matei Suciu
Când credeam că scena politică locală a intrat într-o plictiseală cronică, iată că două evenimente au mai înviorat atmosfera. Unul se întâmplă la liberali, odată cu organizarea alegerilor pentru șefia organizației municipale, altul la PSD, asupra căruia voi și zăbovi în rândurile următoare.
Timisoara – capitala culturala a „jupanilor” Cristescu si a crasmelor din parcuri
Sub înțeleapta și luminoasa conducere a lui Emil Cristescu, cel cu care peste ani ne vom lăuda nepoților că i-am fost contemporani (apud Traian Stoia), în urbea noastră există un fel de asociație care și-a propus să facă din Timișoara capitală culturală în anul 2021. Asociația funcționează de vreo doi ani, perioadă în care a reușit să producă o siglă.
Guvernarea Ponta in Timis: un an de (ne)impliniri marete
În urmă cu exact un an, Victor Ponta era validat ca premier al României, având în subordine un guvern USL. Acest lucru se întâmpla după căderea Guvernului Ungureanu printr-o moțiune de cenzură, la care și-au adus contribuția mai mulți parlamentari trădători din PDL. Printre aceștia se număra și deputatul PDL la acea vreme, actualmente PSD, Gheorghe Ciobanu.
Poli are promovarea, dar ce face cu ea?
Indiscutabil, chiar dacă mai sunt câteva etape de jucat, ACS Poli a promovat în prima ligă a țării. E drept, șontâc-șontâc, dar obiectivul fixat în toamnă a fost astfel îndeplinit. Unii vor spune că era și greu să ratezi promovarea dintr-o serie în care cele mai multe echipe trăgeau mai degrabă să nu moară, decât să promoveze, pe post de sperietoare fiind o „măciucă” de prin Oltenia.
Pasajul Michelangelo – a inceput prost si se va termina si mai prost
Pe zi ce trece, nervii timișorenilor sunt puși tot mai greu la încercare de lucrările care au demarat la Podul Michelangelo, pentru construirea unui pasaj subteran. În mod cert, având în vedere traficul extrem de aglomerat în acea zonă, o astfel de lucrare era necesară pentru Timișoara. Aici nu intră nici cea mai mică discuție.
Decaderea domnului Antonescu. Crin Antonescu
M-am numărat printre cei care au crezut sincer că, într-o clasă politică aducând mai degrabă a o mlaștină plină de aventurieri, derbedei, veleitari, pușcăriabili, agramați, el este altceva. Am spus, ca mulți alții, sedus de retorica impecabilă: „Ecce homo!”. M-am numărat printre milioanele de votanți ai săi în primul tur de scrutin de la alegerile prezidențiale din 2009.
Alo, PDL, alo, „Brandu”, dar nitica opozitie mai facem?
În curând (7 mai) se va aniversa (comemora?) un an de la instalarea Guvernului Victor Ponta 1. Nu mult după aceea, în luna iunie, se va împlini un an din ziua în care USL a pus steagul atât pe Primăria Timișoara, cât și pe Consiliul Județean. Moment pentru ca PDL Timiș să marcheze faptul că au trecut 12 luni de când, după 16 ani, a ieșit complet din administrația locală și județeană.
Zece intrebari in cazul Clinicii de Dermatologie
Consiliul local a decis, în cvasiunanimitate, mutarea Clinicii Universitare de Dermatologie și Venerologie din actualul spațiu aflat în centrul orașului într-o clădire din zona Complexului Studențesc, care a funcționat ca și cămin de nefamiliști în trecut. Decizia s-a luat în ciuda protestelor angajajaților clinicii, care au venit cu mai multe argumente împotriva mutării.
Dar la baschet intervine cineva?
Echipa de baschet BC Timișoara a „reușit” de la distanță cel mai slab sezon din ultimii ani. A venit doar pe locul III în Cupa României, în condițiile în care Final Four-ul s-a jucat acasă, iar în campionat a ieșit chiar din prima confruntare din play-off, după un 0-3 fără apel în fața BCU Ploiești. E drept, a avut de înfruntat unul dintre cei mai grei adversari din play-off, dar cine e vinovat că a terminat sezonul regulat doar pe poziția a VI-a?
Cand te amesteci cu Fratii, lumea sufla si in Dermatologie
Personal, sunt convins că primarul Nicolae Robu este mânat, în marea majoritate a demersurilor sale, de intenții bune. Bine, vor spune mulți, și o excursie spre Iad e pavată numai cu intenții bune. Dar în cazul primarului, chiar cred că vrea să facă bine. Chiar și cu forța, dacă nu se poate altcumva. Evident, ar mai fi o discuție pentru cine este acel „bine”, pentru toată lumea sau pentru un grup, care poate fi mai mare sau mai mic.
